legislatie

In aceasta sectiune gasiti urmatoarele informatii:

 

 

 

1. Aplicarea TVA pentru imobile;

 

2. Certificatul energetic;

 

3. Impozite si taxe notariale;

 

4. Acte necesare la vanzarea unui imobil;

 

5. Programul "Prima casa"

 

6. Legea vanzarii locuintelor;

 

7. Legea asigurarii obligatori pentru locuinte;

 

8. Legea locuintei;

Articole legislatie

ANAF: Aplicarea TVA pentru achizitia de cladiri / imobile

ANAF: Aplicarea TVA pentru achizitia de cladiri / imobile

Intrebare: Care sunt situatiile in care se aplica TVA la achizitia unei cladiri / imobil?

Raspuns ANAF din 23 mai 2008
Operatiunile imobiliare constand in vanzari de cladiri si terenuri trebuie privite din doua perspective:
-operatiuni realizate de persoane impozabile din punct de vedere al TVA;
-operatiuni realizate de persoane fizice.

1. Operatiunile realizate de persoane impozabile pot fi:
-scutite sau
-taxabile prin efectul legii sau prin optiune.

De la data aderarii Romaniei la UE, vanzarea de constructii si terenuri este scutita de TVA cu exceptia vanzarilor de constructii noi si de terenuri construibile, conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.
Prin lege ( potrivit art. 141 alin. (2) lit. f)) se prevede ca o constructie este considerata noua in sens fiscal, de la data primei ocupari, care coincide cu data procesului verbal de receptie, pana la data de 31 decembrie a anului urmator. In ceea ce priveste incadrarea unui teren in categoria de teren construibil sau orice alt teren (agricol, forestier, livada, pasune, etc), se refera la incadrarea acordata respectivului teren in momentul vanzarii prin fisa cadastrala ori prin certificatul de urbanism.

Prin urmare orice persoana impozabila, care vinde terenuri, altele decat cele construibile, sau cladiri, altele decat cele noi, poate aplica o scutire de TVA. Totusi, persoanele impozabile pot aplica prin optiune taxarea in cazul vanzarilor de terenuri, altele decat cele construibile si a constructiilor, altele de cat cele noi, pentru care taxarea este obligatorie prin efectul legii, in conformitate cu prevederile art. 141 alin. (3) din Codul fiscal. De obicei se opteaza pentru taxarea vanzarilor de constructii si terenuri pentru a evita calculul ajustarilor de TVA si eventual a proratei de deducere. Potrivit pct.38 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare (denumite in continuare Normele CF), taxarea prin optiune trebuie insotita de depunerea unei notificari (model in Anexa 1 la Norme .pdf) in acest sens la autoritatea fiscala competenta, in raza careia vanzatorul isi are domiciliul fiscal.

2. Operatiuni imobiliare realizate de persoane fizice, pot fi clasificate in trei categorii:

a) Operatiuni care nu intra in sfera de aplicare a TVA
Prima categorie de operatiuni pentru care persoana fizica nu devine persoana impozabila, si prin urmare operatiunea nu se cuprinde in sfera de aplicare a TVA, este vanzarea de constructii si de terenuri daca persoanele fizice vand bunuri pe care le-au utilizat in scopuri personale. Indiferent de valoarea cladirilor sau terenurilor care apartin persoanei fizice, si nu au fost cumparate in vederea revanzarii, ci se poate demonstra ca au fost utilizate in scopuri personale (locuinte proprietate personala, case de vacanta, suprafete de terenuri mostenite sau aferente cladirilor), tranzactiile privind vanzarea acestora nu intra in sfera de aplicare a TVA.
A doua categorie de operatiuni pentru care persoana fizica nu devine persoana impozabila sunt operatiunile imobiliare realizate ocazional.
Conform prevederilor pct. 3 alin.(l) din Normele CF, pentru alte operatiuni decat vanzarea de bunuri utilizate in scopuri personale, persoana fizica devine persoana impozabila daca activitatea desfasurata are caracter de continuitate.
Din punct de vedere fiscal operatiunile au caracter de continuitate atunci cand nu pot fi considerate operatiuni ocazionale. Totusi, avand in vedere complexitatea operatiunilor imobiliare, trebuie analizat cu atentie contextul pentru a stabili cu certitudine daca operatiunea este sau nu ocazionala. Trebuie avut in vedere ca la pct. 66 alin. (2) din Normele CF se prevede ca activitatea economica se considera ca fiind inceputa din momentul in care o persoana intentioneaza sa efectueze o astfel de activitate, iar intentia persoanei trebuie apreciata in baza elementelor obiective ca, de exemplu, faptul ca aceasta incepe sa angajeze costuri si/sau sa faca investitii pregatitoare necesare pentru initierea unei activitati economice.
Daca, de exemplu, o persoana fizica construieste un bloc de locuinte sau de birouri, chiar daca va realiza vanzarea printr-o singura tranzactie, operatiunea nu va putea fi considerata ocazionala, chiar daca in anul respectiv nu va mai efectua alte operatiuni imobiliare, intrucat activitatea sa economica se considera a fi inceputa in momentul in care a angajat costuri pentru investitia respectiva. Daca insa o persoana fizica cumpara sau construieste o locuinta noua, dar din diverse motive o revinde si rezulta cu certitudine ca nu a realizat in anul respectiv, sau in anii precedenti, mai multe operatiuni imobiliare, atunci operatiunea poate fi considerata ocazionala.
Astfel, daca o familie construieste o casa noua, pe care ulterior o vinde fiindca nu corespunde cerintelor, operatiunea poate fi considerata ocazionala, daca in anul curent si in anii precedenti persoana nu a mai realizat astfel de operatiuni “intamplatoare”.

b) Operatiuni pentru care persoana fizica devine persoana impozabila, dar operatiunile sunt scutite de TVA conform art. 141 alin.(2) lit. f) din Codul fiscal.
In general, daca o persoana fizica realizeaza in cursul unui an calendaristic mai mult de o operatiune imobiliara constand in vanzari de terenuri si constructii, altele decat cele utilizate in scopuri personale care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, devine persoana impozabila, indiferent daca operatiunea este sau nu scutita de TVA conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.
Totusi, daca operatiunile imobiliare constau numai in vanzari de constructii care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi considerate noi si in vanzari de orice alte terenuri decat cele construibile, acestea sunt scutite de TVA si chiar daca persoana fizica devine, in principiu, persoana impozabila pentru aceste operatiuni, nu are obligatia inregistrarii in scopuri de TVA. Persoanele fizice care cumpara in vederea revanzarii bunuri imobile devin persoane impozabile din perspectiva TVA, deoarece realizeaza fapte de comert asa cum prevede si Codul Comercial.

c) Operatiuni pentru care persoana fizica devine persoana impozabila si operatiunile sunt taxabile
Problema persoanelor fizice care trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA se restrange la un sector foarte limitat si anume acela al vanzarilor de cladiri noi si de terenuri construibile, atunci cand aceste bunuri nu au fost utilizate in scopuri personale si in cazul in care operatiunile au caracter de continuitate. Avand in vedere perioada foarte limitata de timp in care o cladire este considerata noua, rezulta cu certitudine ca numai cu totul intamplator este posibil ca persoana fizica sa vanda astfel de cladiri in alte scopuri decat cele comerciale.
Persoanele care realizeaza tranzactii imobiliare cu terenuri construibile si constructii noi, care au caracter de continuitate, asa cum s-a explicat mai sus, trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA in conditiile prevazute la art. 152 din Codul fiscal sau inainte de inceperea activitatii economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal, si sa indeplineasca toate obligatiile ce decurg din aceasta calitate, la fel ca alte persoane impozabile.
Intrucat persoana fizica devine persoana impozabila chiar si pentru vanzarile de bunuri imobile scutite conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal in circumstantele descrise la lit. b), rezulta ca daca realizeaza o singura operatiune taxabila constand in vanzarea de cladiri noi sau terenuri construibile, are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA, deoarece conform art. 152 din Codul fiscal in calculul plafonului de scutire pentru micile intreprinderi se includ si operatiunile imobiliare scutite.
Daca persoana fizica se inregistreaza in scopuri de TVA are toate drepturile si obligatiile ce decurg din legislatia referitoare la TVA, respectiv trebuie sa plateasca TVA la buget, dar are si dreptul sa deduca taxa aferenta cumpararilor de bunuri si servicii destinate activitatii sale economice.
Avand in vedere ca stabilirea tratamentului fiscal aplicabil unor operatiuni imobiliare depinde foarte mult de circumstantele realizarii operatiunii, solutiile emise de directia noastra au caracter pur orientativ, intrucat au la baza numai informatii partiale transmise de contribuabili.
Trebuie de asemenea precizat ca legislatia in domeniul TVA nu a fost modificata semnificativ din anul 2002, in ce priveste definirea activitatilor economice si a persoanelor impozabile. Inca din 1 iunie 2002, la aparitia Legii nr. 345/2002, privind TVA, persoanele fizice care realizau tranzactii imobiliare in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate, ar fi avut obligatia sa se inregistreze si sa plateasca TVA, deoarece pana la 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la UE, nu exista nicio scutire de TVA pentru vanzarile de cladiri si terenuri, orice tranzactie era taxabila daca era realizata de o persoana impozabila.

In ce priveste vanzarea ocazionala sau de bunuri personale, acestea nu erau in sfera de TVA, la fel ca si in prezent. Este inexplicabil ca problemele privind tranzactiile realizate de persoane fizice au aparut relativ recent, in contextul in care legislatia de la data aderarii nu a adus nou decat acea scutire pentru constructii care nu mai sunt noi si terenuri, altele decat cele construibile.

Referitor la plata taxei pe valoarea adaugata, conform art. 150 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal persoana obligata la plata este persoana impozabila care efectueaza livrari de bunuri taxabile. In ceea ce priveste baza impozabila, respectiv valoarea la care se va aplica TVA, aceasta este constituita, conform art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.

Daca, potrivit prevederilor contractuale, pretul de vanzare nu include taxa pe valoarea adaugata, in conformitate cu prevederile pct. 23 alin. (1) din Normele CF, taxa se va determina prin aplicarea cotei standard de TVA asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.

Daca, potrivit prevederilor contractuale, pretul de vanzare include si taxa pe valoarea adaugata, in conformitate cu prevederile pct. 23 alin. (2) din Normele CF, pentru determinarea sumei taxei datorate se va proceda la aplicarea procedeului sutei marite, respectiv 19 x 100/119, in cazul cotei standard de TVA.

Avand in vedere cele detaliate anterior, achizitia pe care o realizati va fi cu TVA daca bunul imobil este parte a unei constructii noi, iar vanzarea este realizata de catre o persoana impozabila din perspectiva TVA.

sursa: adaptare si completare raspuns ANAF

 

Ce locuinte beneficiaza de TVA de 5%?

Cota redusa de TVA de 5% se aplica pentru locuintele care au o suprafata utila de maxim 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti. Valoarea lor - inclusiv a terenului pe care sunt construite - nu trebuie sa depaseasca suma de 380.000 lei (fara TVA).

O alta conditie este ca in momentul vanzarii, unitatile locative sa poata fi locuite. In plus, terenul pe care este construita casa nu trebuie sa aiba o suprafata mai mare de 250 mp, incluzand si amprenta la sol a locuintei.

In cazul apartamentelor, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu trebuie sa depaseasca suprafata de 250 mp.

Cota redusa de TVA este reglementata prin Ordonanta de Urgenta nr. 200/2008.

Certificatul energetic

Certificatul energetic

Obligativitatea obtinerii certificatului de performanta energetica al unei cladiri este prevazuta de Legea nr.372 din 13 decembrie 2005, privind performanta energetica a cladirilor si Ordinul nr. 1459 din 1 octombrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanta energetica a cladirilor, emis de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Certificatul de performanta energetica al unei cladiri este un document tehnic care are caracter informativ, atesta performanta energetica a unei cladiri, urmarind declararea si afisarea performantei energetice a acesteia, prezentata intr-o forma sintetica unitara, cu detalierea principalelor caracteristici ale constructiei si instalatiilor aferente acesteia, rezultate din analiza termica si energetica.

Elaborarea certificatelor si punerea acestora la dispozitie potentialilor cumparatori sau chiriasi de catre proprietari, in cazul in care se incheie contracte de vanzare-cumparare sau inchiriere a locuintelor unifamiliale si a apartamentelor din blocurile de locuinte, se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2010. Pentru toate celelalte cladiri care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate, elaborarea certificatului de performanta energetica este obligatorie incepand cu data de 1 ianuarie 2007.

In cazul cladirilor existente care necesita lucrari de reabilitare termica, finantate din fonduri publice si/sau credite externe contractate sau garantate de stat, fundamentarea oportunitatii si necesitatii interventiei se face prin Raport de audit energetic, parte componenta a studiului de fezabilitate.

Elaborarea certificatului se realizeaza de catre auditori energetici pentru cladiri, atestati conform legislatiei in vigoare.

Certificatul de performanta energetica a cladirii, denumit in continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaboreaza pentru urmatoarele cladiri noi sau existente, care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate:

  1. locuinte unifamiliale;

  2. blocuri de locuinte;

  3. birouri;

  4. cladiri de invatamant;

  5. spitale;

  6. hoteluri si restaurante;

  7. sali de sport;

  8. cladiri pentru servicii de comert;

  9. alte tipuri de cladiri consumatoare de energie.

Pentru categoriile de cladiri care se construiesc, certificatul se elaboreaza prin grija investitorului/ proprietarului si se cuprinde in documentatia pentru receptia la terminarea lucrarilor, pastrandu-se la cartea tehnica a constructiei sau de proprietar pana la constituirea acesteia.

Pentru categoriile de cladiri care se vand sau se inchiriaza, certificatul se elaboreaza prin grija proprietarului si se prezinta la incheierea contractului de vanzare-cumparare, respectiv a contractului de inchiriere.

Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul il pune, dupa caz, la dispozitie potentialului cumparator sau chirias.

In cazul cladirilor cu o suprafata utila de peste 1.000 mp, aflate in proprietatea/administrarea autoritatilor publice sau a institutiilor care presteaza servicii publice, certificatul valabil este afisat intr-un loc accesibil si vizibil publicului. Se afiseaza la loc vizibil si temperaturile interioare recomandate si cele curente si, dupa caz, alti factori climatici semnificativi.



LEGE nr.372 din 13 decembrie 2005
privind performanţa energetică a clădirilor

Textul actului publicat în M.Of. nr. 1144/19 dec. 2005

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică.

Art. 2. - Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:

a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor;
b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi;
c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare;
d) certificarea energetică a clădirilor;
e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

CAPITOLUL II
Definiţii

Art. 3. - Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:

1. clădire - ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu, cât şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;

2. performanţa energetică a clădirii - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;

3. certificatul de performanţă energetică a clădirii document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei clădiri;

4. producerea combinată de căldură şi electricitate PCCE - transformarea simultană a combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică, denumită cogenerare, cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică;

5. sistem de climatizare - combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului;

6. cazan - ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil;

7. putere termică nominală - exprimată în kW puterea termică maximă stabilită şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele utile specificate de producător;

8. pompă de căldură - dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din aer, apă sau sol, pentru a o furniza unei clădiri;

9. lucrări de renovare - lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire, apă caldă de consum, electrice şi iluminat, gaze naturale, ventilaţie şi climatizare, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, sau lucrări de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii;

10. expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire, care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii, pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum, precum şi soluţii alternative.

CAPITOLUL III
Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

Art. 4. - (1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;
b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;
c) instalaţia de climatizare;
d) ventilaţia;
e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;
f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;
h) ventilaţia naturală;
i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect.

(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:

a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;
b) electricitate produsă prin cogenerare;
c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;
d) iluminatul natural.

Art. 5. - Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon.

Art. 6. - Elementele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL IV
Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor

Art. 7. - (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:

a) locuinţe unifamiliale;
b) blocuri de locuinţe;
c) birouri;
d) clădiri de învăţământ;
e) spitale;
f) hoteluri şi restaurante;
g) săli de sport;
h) clădiri pentru servicii de comerţ;
i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.

(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.

(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

Art. 8. - Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;
d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;
e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2.

CAPITOLUL V
Clădiri noi

Art. 9. - La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.

Art. 10. - Pentru clădirile noi, cu o suprafaţă utilă totală de peste 1.000 m2, autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene, prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizaţiei de construire, potrivit legii, solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică, economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei, ca de exemplu:

a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabilă;
b) producere combinată de căldură şi electricitate - PCCE;
c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc;
d) pompe de căldură, în anumite condiţii.

CAPITOLUL VI
Clădiri existente

Art. 11. - La clădirile existente, cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, la care se execută lucrări de renovare, performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Art. 12. - Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele renovate ale clădirii, atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp, având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirii.

CAPITOLUL VII
Certificatul de performanţă energetică a clădirii

Art. 13. - (1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile din categoriile prevăzute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.

(2) Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul îl pune, după caz, la dispoziţie potenţialului cumpărător sau chiriaş.

(3) Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se eliberează, după caz, pe baza:

a) unei certificări comune pentru întreaga clădire, în cazul clădirilor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum; sau
b) evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire.

(4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. 8.

(5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, care permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. Certificatul este însoţit de recomandări de reducere a costurilor, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.

Art. 14. - În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi, după caz, alţi factori climatici semnificativi.

CAPITOLUL VIII
Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire

Art. 15. - În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează:

a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil;
b) inspecţie cel puţin o dată la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani;
c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.

Art. 16. - Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL IX
Inspecţia sistemelor de climatizare

Art. 17. - În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile.

Art. 18. - Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL X
Experţi independenţi

Art. 19. - (1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.

(2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi tehnici, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.

Art. 20. - Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 21. - Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice.

Art. 22. - În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor.

Art. 23. - Prevederile art. 13 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe, se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 24. - Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003, p. 0065-0071.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.


IMPOZITE SI TAXE NOTARIALE DE TRANSCRIERE

IMPOZITE SI TAXE NOTARIALE DE TRANSCRIERE

A) IMPOZITE PLATITE DE VANZATORI, persoane fizice


1) Pentru operatiunile de vanzare-cumparare, schimb sau orice alt transfer de proprietate al constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si al terenurilor de orice fel fara constructie, vanzatorii trebuie sa plateasca un impozit care se calculeaza astfel:
a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv :
- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele dobandite la o data mai mare de 3 ani:
- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.
2) Sunt scutite de la plata impozitului urmatoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani, de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

Impozitul se calculeaza la valoarea imobilului, declarata de vanzatori si cumparatori, la intocmirea contractului de vanzare-cumparare, schimb, etc., incheiat la Notarul public. Impozitul se va calcula si se va plati la Notarul public, inainte de autentificarea contractului de vanzare-cumparare, schimb, etc. sau la incheierea de finalizare a succesiunii.


B) TAXE PLATITE DE CUMPARATORI

Pentru operatiunile de vanzare-cumparare de orice fel cumparatorii platesc la Notarul public numai onorariul notarial.
Onorariul se plateste la data incheierii contractului de vanzare-cumparare, schimb, succesiune, etc., iar nivelul acestuia se calculeaza in functie de valoarea declarata de parti la Notar.

Incepand cu data da 01.01.2007 nu se mai plateste Taxa de timbru pentru tranzactiile imobiliare!

C) TAXA PLATITA DE PERSOANELE JURIDICE


Pe langa impozitul pe profit aferent operatiunii de vanzare-cumparare, persoanele juridice mai au de platit taxa de cadastru si publicitate imobiliara, in valoare de 100 Lei plus 1% din valoarea declarata a imobilului, la notar.

Aceasta este o taxa care se plateste incepand cu data de 01.01.2007.

Acte necesare la vanzarea unui imobil

Acte necesare la vanzarea unui imobil

Vanzare - Cumparare apartament:

1. Acte de proprietate in original (in functie de caz)

- contract vanzare cumparare sau contract de construire;, act aditional;
- proces verbal de predare-primire a locuintei
- contract de imprumut
- dovada de achitare integrala (adeverinta)
- contract vanzare cumparare
- in cazul mostenirilor, dupa caz, actele de proprietate de la punctul a) sau b) si certificatul / certificatele de mostenitor.

La incheierea contractului de vanzare cumparare se vor prezenta in original toate actele fostilor proprietari (istoricul proprietatii).

2. Certificat fiscal de la Directia Taxe si Impozite Locale sau Primaria Localitatii unde se afla apartamentul - pentru judete. In certificatul fiscal trebuie precizat obligatoriu: proprietarul sau proprietarii cu numele corect; adresa corecta a apartamentului; suprafata de teren aferenta; fara datorii.
Certificatul fiscal nu trebuie sa fie mai vechi de 3 zile si trebuie sa fie eliberat in luna in care se incheie contractul de vanzare cumparare in forma autentica.

Certificatul fiscal trebuie adus la notariat cu o zi inainte de autentificarea contractului de vanzare cumparare, pentru verificare. In cazul in care nu se aduce cu o zi inainte si exista greseli, proprietarul isi asuma riscul de a nu incheia contractul de vanzare cumparare la data programata.

In cazul in care apartamentul nu este intabulat, intabularea se poate face si de catre biroul notarial si trebuie adus certificat fiscal pentru intabulare. La data incheierii contractului de vanzare cumparare trebuie adus un alt certificat fiscal, valabil 3 zile, cu mentiunea "pentru vanzare ".

3. Incheierea de carte funciara de la judecatorie sau de la Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Biroul de Carte Funciara de sector.

4. Extrasul de carte funciara (valabil 5 zile de la data depunerii cererii la Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Biroul de Carte Funciara), care se obtine numai de biroul notarial. In extras trebuie sa se precizeze ca imobilul nu este grevat de sarcini.
Pentru obtinerea extrasului de carte funciara, trebuie sa se prezinte si sa completeze cererea la notariat, unul dintre proprietari, cu patru zile lucratoare inainte de incheierea contractului de vanzare cumparare.

5. Adeverinta de la asociatia de locatari / proprietari prin care sa ne asiguram ca apartamentul nu are datorii la cotele de intretinere.

6. Ultima chitanta de achitare a energiei electrice.

7. Dosar cadastral in copie.

8. Daca este cazul, certificat pentru schimbarea adresei postale, in cazul in care adresa postala din titlul de proprietate nu corespunde cu adresa postala din certificatul fiscal, incheierea si extrasul de carte funciara.

9. Certificate de casatorie vanzatori si cumparatori (acolo unde este nevoie), sau sentinta civila de divort cu mentiunea "definitiva si irevocabila".

10. Buletinele / cartile de identitate (valabile), in cazul in care este expirat se prezinta pasaport si carnet de conducere.

Toate documentele se prezinta in original.

 

Vanzare - Cumparare teren:

1. Actul de proprietate in original (contract de vanzare cumparare autentificat la notariat sau titlu de proprietate)

2. Incheiere de carte funciara de la judecatorie

3. Certificat fiscal de la Directia Taxe si Impozite Locale sau Primaria Localitatii unde se afla terenul pentru judete, in certificatul fiscal trebuie precizat obligatoriu suprafata de teren, categoria de folosinta (extravilan, intravilan arabil sau intravilan construibil), numarul postal (daca exista). Certificatul trebuie sa fie eliberat in luna in care se incheie contractul de vanzare cumparare in forma autentica.

4. Extras de carte funciara de la judecatorie. In extras trebuie precizate suprafata terenului, numarul postal (daca exista). Extrasul de carte funciara este valabil 24 de ore - in ziua in care s-a eliberat si a doua zi - (cu precizarea drumului de servitute si in favoarea caror loturi - daca este cazul).

5. Certificatul de atribuire numar postal emis de primarie, Directia Patrimoniu Evidenta proprietati, Cadastru, Serviciul Nomenclatura Urbana.

6. In cazul in care terenului i-a fost schimbata categoria de folosinta (a fost trecut din extravilan in intravilan, sau intravilan arabil in intravilan construibil) este necesara adresa: "Aprobarea privind scoaterea definitiva a terenurilor din productia agricola", eliberata de Ministerul Administratiei Publice, Oficiul National de Cadastru Geodezie si Cartografie Prahova si vizata de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei D.G.A.I. A.

7. In cazul in care terenul a fost dezmembrat si s-a constituit servitute de trecere, este necesar actul autentic de dezmembrare si de constituire a unui drept de servitute. Pentru servitutea de trecere trebuie numar cadastral separat si intabulat la cartea funciara.

8. Dosar cadastral - copie .

9. Certificat de urbanism de la Primarie (pentru terenurile intravilane construibile), cu mentiunea "necesar la instrainare".

10. Certificate de casatorie vanzatori si cumparatori (daca este cazul), sau sentinta de divort cu mentiunea "definitiva si irevocabila".

11. Buletinele / cartile de identitate ( valabile). In cazul in care este expirat se prezinta pasaport si carnet de conducere .

Toate documentele se prezinta in original.

 

Vanzare - Cumparare casa cu teren:

1. Actele de proprietate in original:
a. contract de vanzare cumparare autentificat la notariat;
b. - pentru teren - titlu de proprietate
- pentru constructie - certificat de urbanism, autorizatie de construire si proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor; dovada regularizarii taxei pentru autorizatia de construire

2. Incheiere de carte funciara de la judecatori

3. Certificat fiscal de la Directia Taxe si Impozite Locale sau Primaria Localitatii unde se afla imobilul pentru judete, in certificatul fiscal trebuie precizat obligatoriu suprafata de teren, categoria de folosinta (extravilan, intravilan arabil sau intravilan construibil), numarul postal (daca exista), suprafata constructiei.
Certificatul trebuie sa fie eliberat in luna in care se incheie contractul de vanzare cumparare in forma autentica.

4. Extras de carte funciara de la judecatorie, in extras trebuie precizate suprafata terenului, numarul postal (daca exista), suprafata constructiei. Extrasul de carte funciara este valabil 24 de ore - in ziua in care s-a eliberat si a doua zi- (cu precizarea drumului de servitute si in favoarea caror loturi - daca este cazul). ACESTA SE OBTINE DE CABINETUL NOTARIAL LA CARE SE PERFECTEAZA ACTELE DE VANZARE-CUMPARARE.

5. Certificatul de atribuire numar postal emis de primaria orasului, Directia Patrimoniu Evidenta proprietati, Cadastru, Serviciul Nomenclatura Urbana.

6. In cazul in care terenului i-a fost schimbata categoria de folosinta (a fost trecut din extravilan in intravilan, sau intravilan arabil in intravilan construibil) este necesara adresa: "Aprobarea privind scoaterea definitiva a terenurilor din productia agricola", eliberata de Ministerul Administratiei Publice , Oficiul National de Cadastru Geodezie si Cartografie Prahova si vizata de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei D.G.A.I.A..

7. In cazul in care terenul a fost dezmembrat si s-a constituit servitute de trecere, este necesar actul autentic de dezmembrare si de constituire a unui drept de servitute.
Pentru servitutea de trecere trebuie numar cadastral separat si intabulat la cartea funciara.

8. Dosar cadastral in copie .

9. Certificate de casatorie, vanzatori si cumparatori (daca este cazul), sau sentinta de divort cu mentiunea "definitiva si irevocabila".

10. Buletinele / cartile de identitate ( trebuie sa fie in perioada de valabilitate ) . In cazul in care este expirat se prezinta pasaport si carnet de conducere . Toate documentele se prezinta in original.

Toate documentele se prezinta in original.

Prima casa

Prima casa

CRITERII de eligibilitate pentru beneficiarii care achizitioneaza locuinte finalizate, care urmeaza sa se construiasca sau aflate in faza de constructie la rosu si pentru finantatori

Art. 1

Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii care achizitioneaza in cadrul programului o locuinta finalizata sunt urmatoarele:
a) la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2009 privind unele masuri in vederea implementarii programului
b) achizitioneaza in cadrul programului o locuinta finalizata, aflata pe teritoriul Romaniei, inscrisa in cartea funciara in conditiile legii si libera de sarcini, cu exceptia privilegiului vanzatorului asupra pretului;
c) indeplinesc conditiile specifice prevazute in cadrul normelor interne de creditare ale finantatorilor;
d) dispun de un avans de minimum 5% din pretul de achizitie al locuintei, daca pretul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 euro, sau de 3.000 euro plus diferenta dintre pretul de achizitie al locuintei si 60.000 euro, daca pretul acesteia este mai mare de 60.000 euro;
e) se obliga sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii, in valoare egala cu 3 rate de dobanda;
f) se obliga sa nu instraineze locuinta achizitionata in primii 5 ani de la data dobandirii; dupa expirarea acestui termen, in cazul preluarii contractului de credit de catre un tert, acesta trebuie sa intruneasca criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii programului;
g) se obliga sa constituie in favoarea statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, o ipoteca de rang I asupra locuintei achizitionate din finantarea garantata si este de acord cu notarea in cartea funciara a interdictiei de vanzare a acesteia pe o perioada de 5 ani si a interdictiei de grevare cu alte sarcini;
h) se obliga sa asigure locuinta achizitionata din finantarea garantata impotriva tuturor riscurilor si cesioneaza drepturile de despagubiri in favoarea statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice.

Art. 2

Criteriile de eligibilitate pentru finantatori sunt urmatoarele:
a) au acoperire teritoriala la nivel national si/sau judetean;
b) costul total al finantarilor acordate in cadrul programului se compune din:
- rata dobanzii EURIBOR la 3 luni plus o marja de maximum 4,00 % pe an pentru creditele in euro si ROBOR la 3 luni plus o marja de maximum 2,50 % pe an pentru creditele in lei; marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de catre finantator;
- comisionul de gestiune datorat FNGCIMM de 0,37% pe an, calculat la soldul finantarii;
c) finantatorii au obligatia prevederii exprese in contractele de credit a costurilor cu dobanda exprimata in raport cu EURIBOR/ROBOR la 3 luni si separat a costurilor cu comisioanele;
d) nu percep comision de rambursare anticipata;
e) solicita un avans de 5% din pretul de achizitie al locuintei, daca pretul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 euro, sau 3.000 euro plus diferenta dintre pretul de achizitie a locuintei si 60.000 euro, daca pretul acesteia este mai mare de 60.000 euro;
f) durata maxima a creditului este de 30 ani;
g) contractul de credit nu contine clauze care sa permita modificarea unilaterala de catre finantator a acestuia;
h) accepta sa efectueze evaluarea locuintei si verifica indeplinirea obligatiei de asigurare a locuintei de catre beneficiar pe toata durata creditului;
i) accepta sa instituie si sa reinnoiasca in favoarea statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, ipoteca de rangul I asupra locuintei achizitionate in cadrul programului;
j) indeplinesc conditiile de prudentialitate prevazute de legislatia bancara, certificate pentru FNGCIMM de catre Banca Nationala a Romaniei;
k) finantatorii sunt obligati sa mentina criteriile prevazute la alin. (1) pe intreaga durata de derulare a contractelor de finantare incheiate in conditiile programului.

Art. 3

In cazul achizitionarii locuintelor prevazute la art. 2 lit. b) si c) din hotarare, pe langa criteriile prevazute la art. 1, beneficiarii trebuie sa prezinte finantatorului un antecontract incheiat cu o societate de constructii.

Art. 4

In cazul achizitionarii locuintelor prevazute la art. 2 lit. b) si c) din hotarare, pe langa criteriile prevazute la art. 2, in cazul in care finantatorii solicita FNGCIMM emiterea unei promisiuni de garantare vor plati acestuia un comision unic de analiza de 0,15%, aplicat la valoarea promisiunii unilaterale de creditare emise de finantator. Comisionul este suportat de beneficiar.

Legea vanzarii locuintelor

Legea vanzarii locuintelor

Legea nr. 85 publicata in M.Of. nr. 180 din data: 07/29/92

Art. 1. Locuintele construite din fondurile statului pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vinzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie si ale prezentei legi.
Sint exceptate de la prevederile alin. 1 locuintele ale caror suprafete depasesc normele maxime prevazute in actele normative in baza carora s-au executat locuinte din fondurile statului si locuintele de lux executate pe baza de proiecte unicat.
De asemenea, sint exceptate locuintele de protocol, care servesc demnitarilor drept locuinte de serviciu pe durata exercitarii functiei.
Art. 2. Constructiile de locuinte finantate din fondurile statului, in curs de executie si nerepartizate nominal pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care nu pot fi terminate si vindute in conditiile reglementarilor in vigoare, pot fi vindute pe apartamente, pe paliere, pe scari, pe tronsoane de cladiri sau in intregime, prin licitatie publica.
Fac exceptie de la prevederile alin. 1 locuintele in curs de executie care trec, prin protocol, fara plata, in patrimoniul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii. Aceste locuinte sint supuse regimului de locuinte de serviciu prevazut la art. 1 alin. 3.
Licitatiile se organizeaza de consiliile locale.
Locuintele prevazute la alin. 1, repartizate ori pentru care s-au incheiat antecontracte sau contracte de vinzare-cumparare pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se pot cumpara de beneficiarii actului de repartitie sau de titularii antecontractelor ori ai contractelor de vinzare-cumparare, fara licitatie la valoarea lucrarilor executate de unitatea proprietara, in conditiile art. 1.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste de catre unitatile proprietare, tinind seama de stadiul fizic de executie, la care se adauga si cheltuielile aferente de proiectare. Din pretul obtinut la licitatie, pentru acoperirea cheltuielilor de evidenta si vinzare, unitatile beneficiaza de un comision de pina la 1%.
Art. 3. Spatiile destinate activitatilor de comert si de prestari de servicii, de mica industrie si oricaror alte activitati similare, situate in constructiile de locuinte in curs de executie si aflate in proprietatea regiilor autonome specializate in administrarea locuintelor sau ale consiliilor locale, pot fi vindute la licitatie publica, in conditiile art. 2.
La oferte egale beneficiaza de prioritate la adjudecarea prin licitatie a spatiilor prevazute la alin. 1 persoanele fizice si juridice care au incheiat conventii sau alte documente echivalente cu regiile autonome proprietare sau cu consiliile locale, pentru inchirierea respectivelor spatii, daca, in baza unei autorizatii de constructie eliberate potrivit legii, aceste persoane au efectuat cheltuieli pentru executarea de lucrari de constructii sau instalatii in vederea finalizarii acestor spatii.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste in conditiile prevazute la art. 2 alin. 5.
Spatiile prevazute la alin. 1, aflate in proprietatea societatilor comerciale, sint considerate active si se pot vinde potrivit legii.
Art. 4. Garajele construite din fondurile statului sau din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere.
Pretul de vinzare al acestor spatii se stabileste in conditiile art. 2 alin. 5 si se achita integral la perfectarea contractului de vinzare-cumparare.
Art. 5. Persoanele fizice sau juridice care au dobindit dreptul de proprietate asupra unor constructii in curs de executie sint obligate sa obtina, potrivit legii, autorizatia pentru continuarea lucrarilor si sa asigure executarea acestora in conditiile si la termenele prevazute in autorizatie.
Art. 6. Locuintele construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care nu fac obiectul unui contract de inchiriere sau pentru care nu au fost emise ordine de repartitie, precum si cele care au ca titular de contract de inchiriere o persoana juridica pot fi vindute prin licitatie publica organizata de consiliile locale sau agentii economici care detin spatiile respective. La stabilirea pretului de la care incepe licitatia sint aplicabile dispozitiile art. 2 alin. 5.
Se excepteaza de la vinzarea prin licitatie publica locuintele realizate din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care au ca titular al contractului de inchiriere o persoana juridica cu scop nelucrativ care utilizeaza spatiul exclusiv in scopul pentru care i-a fost inchiriat.
Art. 7. Locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, altele decit locuintele de interventie, vor fi vindute titularilor contractelor de inchiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi.
Art. 1 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Beneficiaza de prevederile alin. 1 si chiriasii care nu sint angajatii unitatilor proprietare.
Evaluarea si vinzarea locuintelor prevazute la alin. 1, conform Decretului-lege nr. 61/1990 si prezentei legi, se fac de catre unitatile proprietare sau de catre unitatile specializate in vinzarea locuintelor, pe baza de contract de prestari de servicii cu un comision de 1% calculat la pretul de vinzare.
Prin locuinte de interventie se inteleg locuintele situate in incinta unitatilor economice sau bugetare de stat, cit si cele legate nemijlocit de indeplinirea atributiilor de serviciu ale persoanelor care le ocupa.
Art. 8. Constructiile prevazute in art. 7, in curs de executie si nerepartizate nominal pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi vindute cu aprobarea organelor de conducere ale persoanelor juridice care le au in proprietate, in conditiile art. 2.
Art. 9. Sumele incasate din vinzarea locuintelor, potrivit art. 6, 7 si 8, vor fi utilizate cu prioritate pentru restituirea eventualelor credite contractate pentru executarea locuintelor.
Diferentele ramase dupa rambursarea creditelor prevazute in alin. 1 si plata dobinzilor vor fi utilizate ca resurse pentru finantarea investitiilor, pentru finalizarea constructiilor de locuinte in curs de executie, care vor ramine si in viitor in proprietatea unitatilor economice si bugetare de stat.
In cazul in care dobinzile anuale la creditele aferente locuintelor construite din fondurile unitatilor economice, vindute potrivit art. 7, nu pot fi acoperite integral din sumele obtinute potrivit alin. 1, diferentele se acopera din incasarile la bugetul de stat potrivit art. 12, in limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat.
Art. 10. In cazul in care intr-o cladire sint mai multe locuinte si spatii cu alta destinatie, o data cu dreptul de proprietate asupra acestora se dobindeste si dreptul de proprietate pe cote-parti de constructii si instalatii, precum si asupra dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decit in comun.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobindeste indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata locuinta si spatiul cu alta destinatie.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobindeste si asupra terenului aferent cladirii, asa cum a fost el determinat prin autorizatia de construire. Valoarea acestei cote se include in pret.
Pentru persoanele care dobindesc locuinte in blocuri, in conditiile art. 1, art. 2 alin. 4 si art. 7 din prezenta lege, atribuirea terenului se face in conditiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Persoanele care nu pot dobindi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania vor primi, sub forma de concesiune, cotele de terenuri aferente pe toata durata existentei cladirii.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1, 3 si 4 se determina pe cote, proportional cu suprafata construita a locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie.
Art. 11. In cazul vinzarii locuintelor prevazute in art. 1, art. 2 alin. 4 si art. 7, cu plata in rate a pretului, la incheierea contractului se va achita un avans minim de 10% din pretul locuintei.
Ratele lunare pentru achitarea contravalorii locuintei se vor esalona pe o perioada de maximum 25 de ani, cu o dobinda anuala de 4%.
Nu pot cumpara locuinte cu plata pretului in rate persoanele care, in familia lor, au alta locuinta proprietate personala.
Familiile care detin mai multe locuinte cu chirie pot cumpara, in conditiile prezentei legi si ale Decretului-lege nr. 61/1990, la alegere, doar una dintre ele.
Art. 12. Avansul se incaseaza de catre unitatile vinzatoare o data cu incheierea contractului, iar ratele lunare, inclusiv dobinzile aferente, se vor achita astfel:
a) de catre salariati, prin retinerea pe statul de plata la chenzina a doua;
b) de catre pensionari, prin retineri din pensie;
c) de catre alte categorii de cumparatori, prin achitarea la ghiseele C.E.C., in contul prevazut in contract.
Sumele incasate din avans si din ratele lunare ale pretului pentru locuintele construite din fondurile statului vor fi repartizate astfel: 50% la bugetul de stat si 50% la bugetul local.
Sumele rezultate din incasarea dobinzii, in cazul locuintelor construite din fondurile statului, se varsa la bugetul de stat, dupa retinerea, de catre unitatile proprietare sau vinzatoare, a cheltuielilor pentru urmarirea si tinerea evidentei ratelor, care se vor incadra intr-o cota de o patrime din dobinda prevazuta la art. 11 alin. 2.
Art. 13. Pentru tinerii in virsta de pina la 30 de ani, titulari de contract de inchiriere sau de repartitie, incheiat sau, dupa caz, emisa pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dobinda va fi de 2%.
Art. 14. De prevederile art. 13 beneficiaza si persoanele prevazute la art. 10 din Decretul-lege nr. 61/1990, precum si persoanele prevazute la art. 6, 7 si 8 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, precum si ranitilor din timpul Revolutiei din decembrie l989.
Art. 15. Prevederile art. 11 se aplica la contractele cu plata in rate a pretului, care se vor incheia cu incepere de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
In cazul neachitarii la termenele stabilite a ratelor lunare din pretul locuintei, cumparatorul va plati o dobinda de 8% pe an asupra acestor rate.
In caz de neplata a 6 rate scadente de catre cumparatorul locuintei, unitatea vinzatoare va putea cere executarea silita asupra locuintei si evacuarea detinatorului, in conditiile legii.
Pina la achitarea integrala a pretului, locuinta dobindita in conditiile prezentei legi nu poate fi instrainata sau restructurata fara autorizarea prealabila a unitatii vinzatoare. Unitatea vinzatoare isi garanteaza plata prin inscrierea ipotecii asupra locuintei, in conditiile legii.
Art. 16. Anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 se completeaza cu preturile de vinzare ale locuintelor cu confort redus, prevazute in anexa ce face parte integranta din prezenta lege.
Art. 17. Locuintele si constructiile prevazute de prezenta lege pot fi cumparate numai de persoane fizice cu cetatenie romana sau de persoane juridice care au sediul in Romania.
Art. 18. In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba normele tehnice de evaluare, precum si conditiile in care se vor organiza licitatiile prevazute la art. 2, 3 si 6.
Art. 19. Contractele de vinzare-cumparare ale locuintelor care nu au fost construite din fondurile statului, ci au fost trecute in aceasta proprietate, cele de vinzare-cumparare ale locuintelor de serviciu apartinind societatilor comerciale si regiilor autonome, care contravin prevederilor prezentei legi, precum si orice alt contract incheiat cu incalcarea dispozitiilor Decretului-lege nr. 61/1990 sint lovite de nulitate absoluta.
Nulitatea poate fi invocata de orice persoana si pe orice cale.
Prefectii vor organiza depistarea acestor cazuri si sesizarea instantelor judecatoresti pentru constatarea nulitatii si restabilirea situatiei anterioare. Din sumele ce se restituie cumparatorilor se va retine chiria aferenta perioadei de la contractare si pina la restituire. Sumele restituite nu sint purtatoare de dobinzi si nici nu se actualizeaza.
Art. 20. Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 4 din Decretul-lege nr. 61/1990, precum si orice alte dispozitii contrare.
Nivelul dobinzilor la imprumuturile contractate in baza Decretului-lege nr. 61/1990 ramine cel prevazut in acel act normativ.
Art. 1. Locuintele construite din fondurile statului pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre polulatie si ale prezentei legi.
Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 locuintele care depasesc suprafetele maxime prevazute in actele normative in baza carora s-au executat locuintele din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice si bugetare de stat, precum si cele care prezinta, la data vanzarii, finisaje superioare echivalente unor lucrari de arta sau ornamentale deosebite sau care beneficiaza de dotari speciale cum ar fi: piscina, sauna, sera, crama, bar-vinoteca, camera frigorifica sau altele asemenea.
De asemenea, sunt exceptate locuintele de protocol care au servit sau servesc demnitarilor sau altor persoane alese sau numite in functii drept locuinte pe durata exercitarii functiei, chiar daca acestea sunt scoase ulterior din evidenta locuintelor de protocol.
Art. 2. Constructiile de locuinte finantate din fondurile statului,in curs de executie si nerepartizate nominal pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care nu pot fi terminate si vandute in conditiile reglementarilor in vigoare, pot fi vandute pe apartamente, pe paliere, pe scari, pe tronsoane de cladiri sau in intregime, prin licitatie publica.
Fac exceptie de la prevederile alin. 1 locuintele in curs de executie care trec, prin protocol, fara plata, in patrimoniul Parlamentului Romaniei, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Protectie si Paza, Ministerului Justitiei Directia generala a penitenciarelor, precum si cele pe care acestea le construiesc prin planuri proprii de investitii sau le achizitioneaza folosind alocatii bugetare care se asigura in acest scop. Aceste locuinte sunt supuse regimului locuintelor prevazute la art. 1 alin. 3.
Licitatiile se organizeaza de consiliile locale.
Locuinte prevazute la alin. 1, repartizate ori pentru care s-au incheiat antecontracte sau contracte de vanzare-cumparare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se pot cumpara de beneficiarii actului de repartitie sau de titularii antecontractelor ori ai contractelor de vanzare-cumparare, fara licitatie, la valoarea lucrarilor executate de unitatea proprietara, in conditiile art. 1.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste de catre unitatile proprietare, tinand seama de stadiul fizic de executie, la care se adauga si cheltuielile aferente de proiectare. Din pretul obtinut la licitatie, pentru acoperirea cheltuielilor de evidenta si vanzare, unitatile beneficiaza de un comision de pana la 1%.
Art. 3. Spatiile destinate activitatilor de comert si de prestari de servicii, de mica industrie si oricaror alte activitati similare, situate in constructiile de locuinte in curs de executie si aflate in proprietatea regiilor autonome specializate in administrarea locuintelor sau ale consiliilor locale, pot fi vandute la licitatie publica, in conditiile art. 2.
La oferte egale beneficiaza de proprietate la adjudecarea prin licitatie a spatiilor prevazute la alin. 1 persoanele fizice si juridice care au incheiat conventii sau alte documente echivalente cu regiile autonome proprietare sau cu consiliile locale, pentru inchirierea respectivelor spatii, daca, in baza unei autorizatii de constructie eliberate potrivit legii, aceste persoane au efectuat cheltuieli pentru executarea de lucrari de constructii sau instalatii in vederea finalizarii acestor spatii.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste in conditiile prevazute la art. 2 alin. 5.
Spatiile prevazute la alin. 1, aflate in proprietatea societatilor comerciale, sunt considerate active si se pot vinde potrivit legii.
Art. 4. Garajele construite din fondurile statului sau din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere, fara licitatie.
Pretul de vanzare al acestor spatii se stabileste la valoarea de circulatie de la data vanzarii.
Art. 5. Persoanele fizice sau juridice care au dobandit dreptul de proprietate asupra unor constructii in curs de executie sunt obligate sa obtina, potrivit legii, autorizatia pentru continuarea lucrarilor si sa asigure executarea acestora in conditiile si la termenele prevazute in autorizatie.
Art. 6. Locuintele construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care nu fac obiectul unui contract de inchiriere sau pentru care nu au fost emise ordine de repartitie, precum si cele care au ca titular de contract de inchiriere o persoana juridica pot fi vandute prin licitatie publica organizata de consiliile locale sau agentii economici care detin spatiile respective. La stabilirea pretului de la care incepe licitatia sunt aplicabile dispozitiile art. 2 alin. 5.
Se excepteaza de la vanzarea prin licitatie publica locuintele realizate din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care au ca titular al contractului de inchiriere o persoana juridica cu scop nelucrativ care utilizeaza spatiul exclusiv in scopul pentru care i-a fost inchiriat.
Art.7. Locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, altele decat locuintele de interventie, vor fi vandute titularilor contractelor de inchiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi.
De asemenea, vor fi vandute la cerere, in conditiile prevederilor alin. 1 si cu respectarea dispozitiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de inchiriere si locuintele care inainte de 6 martie 1945 au apartinut institutiilor de stat, regiilor autonome si societatilor cu capital de stat care si-au incetat existenta dupa aceasta data sau, dupa caz, au devenit, prin reorganizare, unitati economice sau bugetare de stat.
Evaluarea si vanzarea locuintelor prevazute la alin. 1 si 2 si la art 1 alin. 1, pentru care nu s-au incheiat contracte de vanzare-cumparare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor face in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficientii de uzura din Decretul nr. 93/1977, la un pret indexat in functie de cresterea salariului minim brut pe tara la data cumpararii, fata de cel existent la data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/1992.
Art. 1 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Beneficiaza de prevederile alin. 1 si chiriasii care nu sunt angajatii unitatilor proprietare.
Locuintele de interventie, in sensul prezentei legi, sunt cele destinate cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta, permanenta sau in caz de urgenta, in cadrul unitatilor.
Aceste locuinte nu se vand.
Unitatile economice sau bugetare pot sa detina si sa construiasca din fonduri proprii locuinte de serviciu, destinate inchirierii salariatilor acestora, cu contract de inchiriere accesoriu la contractul de munca. Modul de administrare si eventuala instrainare a acestor locuinte se vor stabili de consiliile de administratie, respectiv de conducerile unitatilor.
Locuintele de serviciu din mediul rural, destinate personalului medical, didactic, altor specialisti sau personalului Ministerului de Interne, nu se vand.
Art. 8. Constructiile prevazute in art. 7, in curs de executie si nerepartizate nominal pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi vandute cu aprobarea organelor de conducere ale persoanelor juridice care le au in proprietate, in conditiile art. 2.
Art. 9. Sumele incasate din vanzarea locuintelor, potrivit art. 6, 7 si 8, vor fi utilizate cu prioritate pentru restituirea eventualelor credite contractate pentru executarea locuintelor.
Diferentele ramase dupa rambursarea creditelor prevazute in alin. 1 si plata dobanzilor vor fi utilizate ca resurse pentru finantarea investitiilor, pentru finalizarea constructiilor de locuinte in curs de executie, care vor ramane si in viitor in proprietatea unitatilor economice si bugetare de stat.
Art. 10. In cazul in care intr-o cladire sunt mai multe locuinte si spatii cu alta destinatie, o data cu dreptul de proprietate asupra acestora se dobandeste si dreptul de proprietate pe cote-parti de constructii si instalatii, precum si asupra dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decat in comun.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobandeste indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata locuinta si spatiul cu alta destinatie.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobandeste si asupra terenului aferent cladirii, asa cum a fost determinat prin autorizatia de construire sau fisele tehnice de masuratori ale terenului aferent cladirii.
Pentru persoanele care dobandesc locuintele in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi, atribuirea terenului se face in conditiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Persoanele care nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania vor primi, sub forma de concesiune, cotele de terenuri aferente, pe toata durata existentei cladirii.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1, 3 si 4 se determina pe cote, proportional cu suprafata construita a locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie.
Art. 11. In cazul vanzarii locuintelor prevazute in art. 1, art. 2 alin. 4 si art. 7, cu plata in rate a pretului la incheierea contractului se va achita un avans minim de 10% din pretul locuintei.
Ratele lunare pentru achitarea contravalorii locuintei se vor esalona pe o perioada de maximum 25 de ani, cu o dobanda anuala de 4%.
Nu pot cumpara locuinte cu plata pretului in rate persoanele care, in familia lor, au alta locuinta proprietate personala.
Familia in intelesul reglementat prin dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 5/1973, care detine mai multe locuinte cu chirie, poate cumpara, in conditiile prezentei legi si ale Decretului-lege nr. 61/1990, doar o singura locuinta.
Art. 12. Avansul se incaseaza de catre unitatile vanzatoare o data cu incheierea contractului, iar ratele lunare, inclusiv dobanzile aferente, se vor achita astfel:
a) de catre salariati, prin retinerea pe statul de plata la chenzina a doua;
b) de catre pensionari, prin retineri din pensie;
c) de catre alte categorii de cumparatori, prin achitarea la ghiseele C.E.C., in contul prevazut in contract.
Sumele incasate din avans si din ratele lunare ale pretului pentru locuintele construite din fondurile statului se varsa integral la bugetele municipiilor, oraselor sau comunelor in care se afla situate locuintele respective.
Sumele obtinute din vanzarea la licitatie a constructiilor finantate din fondurile statului, prevazute la art. 2 alin. 1, art. 3 alin. 1 si art. 6 alin. 1, se retin in afara bugetelor locale, la nivelul autoritatilor publice locale pe a caror raza teritoriala se afla constructiile respective, pentru a fi utilizate numai pentru finalizarea celorlalte locuinte aflate in diferite stadii de executie si pentru care se continua finantarea din fondurile statului. In situatia in care nu mai exista locuinte in curs de executie in unitatea administrativ-teritoriala, sumele respective se vor varsa conform alin. 2.
Sumele rezultate din incasarea dobanzii, in cazul locuintelor construite din fondurile statului, se varsa la bugetul de stat, dupa retinerea, de catre unitatile proprietare sau vanzatoare, a cheltuielilor pentru urmarirea si tinerea evidentei ratelor, care se vor incadra intr-o cota de o patrime din dobanda prevazuta la art. 11 alin. 2.
Art. 13. Pentru tinerii in varsta de pana la 30 de ani, titulari de contract de inchiriere sau de repartitie, incheiat sau, dupa caz, emisa pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dobanda va fi de 2%.
Art. 14. De prevederile art. 13 beneficiaza si persoanele prevazute la art. 10 din Decretul-lege nr. 61/1990, precum si persoanele prevazute la art. 6, 7 si 8 din Legea nr. 42/1990 *) pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, precum si ranitilor din timpul Revolutiei din decembrie 1989.
*) Legea nr. 42/1990 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 21 august 1992.
Art. 15. Prevederile art. 11 se aplica la contractele cu plata in rate a pretului, care se vor incheia cu incepere de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
In cazul neachitarii la termenele stabilite a ratelor lunare din pretul locuintei, cumparatorul va plati o dobanda de 8% pe an asupra acestor rate.
In caz de neplata a 6 rate scadente de catre cumparatorul locuintei, unitatea vanzatoare va putea cere executarea silita asupra locuintei si evacuarea detinatorului, in conditiile legii.
Pana la achitarea integrala a pretului, locuinta dobandita in conditiile prezentei legi nu poate fi instrainata sau restructurata fara autorizarea prealabila a unitatii vanzatoare. Unitatea vanzatoare isi garanteaza incasarea pretului prin inscrierea ipotecii asupra locuintei, operatiune care este scutita de taxa de timbru.
Art. 16. Anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 se completeaza cu preturile de vanzare ale locuintelor cu confort redus, prevazute in anexa, care face parte integranta din prezenta lege.
Art. 17. Locuintele si constructiile prevazute de prezenta lege pot fi cumparate numai de persoane fizice cu cetatenie romana sau de persoane juridice care au sediul in Romania.
Art. 18. In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba normele tehnice de evaluare, precum si conditiile in care se vor organiza licitatiile prevazute la art. 2, 3 si 6.
Art. 19. Contractele de vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea dispozitiilor Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi sunt lovite de nulitate absoluta.
Nulitatea poate fi invocata de orice persoana si pe orice cale.
Prefectii vor organiza depistarea acestor cazuri si sesizarea instantelor judecatoresti pentru constatarea nulitatii si restabilirea situatiei anterioare. Din sumele ce se restituie cumparatorilor se va retine chiria aferenta perioadei de la contractare si pana la restituire.
Sumele restituite nu sunt purtatoare de dobanzi si nici nu se actualizeaza.
Art. 20. Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 4 din Decretul-lege nr. 61/1990, precum si orice alte dispozitii contrare.
Nivelul dobanzilor la imprumuturile contractate in baza Decretului-lege nr. 61/1990 ramane cel prevazut in acel act normativ.


Lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor

Lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor

Art. 1 - Prezenta lege reglementeaza:

a) conditiile asigurarii obligatorii a locuintelor aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice;

b) raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti la contractul de asigurare obligatorie a locuintelor;

c) constituirea, atributiile, organizarea si functionarea Poolului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale.

Art. 2 - In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) Locuinta, locuinta sociala, locuinta de serviciu, locuinta de interventie, locuinta de necesitate, locuinta de protocol, casa de vacanta - au sensurile stabilite la art. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; in cazul locuintelor situate in condominii, prin locuinta se inteleg atat spatiile aflate in proprietate exclusiva, cat si cota parte din coproprietatea indiviza asupra spatiilor si a elementelor de constructii comune;

b) Dezastru Natural - cutremure de pamant, alunecari de teren sau inundatii, daca se manifesta ca fenomene naturale;

c) Tipuri de Locuinte - Tipul A - constructie cu structura de rezistenta din beton armat, metal, ori lemn sau cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic si Tipul B - constructie cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic;

d) Polita de asigurare impotriva dezastrelor naturale - inscrisul ce atesta incheierea contractului de asigurare a locuintei, identificata in continuare si prin abrevierea PAD, in temeiul caruia asiguratorul se obliga sa plateasca asiguratului despagubirea totala sau partiala pentru prejudiciile produse locuintei ca urmare a producerii riscului asigurat, in conditiile si in limitele stabilite de prezenta lege si, dupa caz, ale celorlalte clauze inscrise in polita sau in contractul de asigurare;

e) Poolul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale - societate comerciala de asigurare - reasigurare, constituita, prin asocierea societatilor de asigurare autorizate sa incheie asigurari obligatorii pentru locuinte si a altor persoane juridice, in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale normelor aprobate in aplicarea acestor legi, si identificata in continuare si prin abrevierea PAID;

f) Prima obligatorie - suma de bani pe care o plateste proprietarul unei locuinte, in calitatea sa de asigurat, ori imputernicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia, in scopul contractarii unei asigurari de locuinte in conditiile prezentei legi;

g) Suma asigurata obligatoriu - limita maxima de despagubire care poate fi acordata de asigurator pentru daunele provocate constructiei, in functie de tipul locuintei, ca urmare a producerii unui risc asigurat, in conditiile prezentei legi.

h) Asigurarea de prim risc - pentru orice dauna care a intervenit pe parcursul valabilitatii unui contract de asigurare, cuantumul despagubirii se stabileste la nivelul pagubei efective, in limita sumei asigurate;

Art. 3 - (1) Constituirea sistemului de asigurare obligatorie a locuintelor in conditiile prezentei legi, se constata prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Incepand cu data la care se implinesc 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a deciziei Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor prin care se constata constituirea sistemului de asigurare obligatorie a locuintelor, persoanele fizice si juridice sunt obligate sa-si asigure impotriva dezastrelor naturale, in conditiile prezentei legi, toate constructiile cu destinatie de locuinta, din mediul urban sau rural, aflate in proprietatea acestora, inregistrate in evidentele organelor fiscale.

(3) Obligatia incheierii contractelor de asigurare a locuintelor aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale revine persoanelor sau autoritatilor desemnate, in conditiile legii, sa le administreze.

(4) In cazul in care o locuinta face obiectul unui contract de leasing financiar, incheierea contractului de asigurare este in sarcina locatorului.

(5) In cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, prima obligatorie se suporta din bugetele locale pe seama sumelor defalcate din venituri ale bugetului de stat.

(6) In cazul constructiilor cu destinatie de locuinta aflate in coproprietate, se va incheia cate un singur contract de asigurare obligatorie in conditiile prezentei legi, pentru fiecare astfel de constructie in parte, indiferent de numarul coproprietarilor. In acest caz, se va plati o singura prima obligatorie iar procentul din aceasta, datorat de fiecare persoana coasigurata, se stabileste in raport de cota-parte din coproprietate care revine persoanei respective.

(7) Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor se incheie numai cu asiguratorii asociati in PAID si care sunt autorizati sa incheie astfel de contracte, in conditiile stabilite prin normele emise in aplicarea prezentei legi si ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, denumita in continuare CSA.

(8) Nu intra sub incidenta prezentei legi anexele, dependintele care nu sunt legate structural de cladirea in care este situata locuinta asigurata, precum si bunurile din interiorul locuintei.

Art. 4 - Elementele contractuale si conditiile de asigurare cuprinse in polita de asigurare, precum si criteriile de autorizare a asiguratorilor sunt cele prevazute la art.7 alin.(1), art. 27 alin.(1), precum si cele stabilite prin norme emise prin ordin al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, denumita in continuare CSA.

CAPITOLUL II

Polita de asigurare impotriva dezastrelor naturale

Sectiunea 1

Suma asigurata obligatoriu si conditiile asigurarii obligatorii a locuintelor

Art. 5 - (1) Suma asigurata ce poate fi acordata in temeiul prezentei legi, denumita in continuare suma asigurata obligatoriu, este echivalentul in lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data incheierii contractului de asigurare obligatorie a locuintei, a :

a) 20.000 Euro, pentru fiecare locuinta de tip A;

b) 10.000 Euro, pentru fiecare locuinta de tip B;

(2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevazute la alin.(1), denumite in continuare prime obligatorii, sunt echivalentul in lei, la cursul BNR valabil la data efectuarii platii, a:

a) 20 Euro, pentru suma prevazuta la lit. a);

b) 10 Euro, pentru suma prevazuta la lit. b);

(3) Suma asigurata obligatoriu, precum si prima obligatorie aferenta pot fi modificate prin ordin al presedintelui CSA care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(4) Modificarea valorii sumelor prevazute la alin. (1) si (2) se poate face anual. Criteriile care pot sta la baza modificarii se stabilesc prin normele de aplicare ale prezentei legi si trebuie sa vizeze cel putin suprafata locuintei, costurile de inlocuire si rata inflatiei.

(5) Incadrarea pe tipuri de locuinte, a locuintelor care prezinta in acelasi timp elemente specifice atat tipului A cat si tipului B, se face in conditiile stabilite prin norme emise de CSA, dupa criteriul ponderii materialelor de constructie.

Art. 6 - Riscurile care se asigura obligatoriu prin PAD sunt daunele produse constructiilor cu destinatia de locuinta de oricare dintre formele de manifestare ale dezastrului natural, astfel:

a) ca efect direct al producerii dezastrului natural, sau

b) ca efect indirect, prin cauze generate de producerea dezastrului natural.

Art. 7 - (1) Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor se incheie in forma scrisa intre asiguratorii asociati in PAID si care sunt autorizati sa incheie astfel de contracte si proprietarul constructiei cu destinatia de locuinta si trebuie sa indeplineasca cel putin urmatoarele conditii:

a) suma asigurata trebuie sa fie egala cu cea asigurata obligatoriu, prevazuta la art. 5 alin. (1) lit. a) sau, dupa caz, b);

b) riscurile asigurate prin contract trebuie sa cuprinda riscurile prevazute la art. 6.

(2) Termenii, conditiile si clauzele contractului de asigurare a locuintelor, referitoare la suma asigurata obligatoriu, prima obligatorie si riscurile prevazute la art. 6, denumite in continuare clauze obligatorii, sunt general valabile si obligatorii si se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al presedintelui CSA.

(3) PAD trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:

a) denumirea/numele si sediul/domiciliul partilor contractante;

b) numele beneficiarului asigurarii;

c) tipul locuintei si adresa acesteia;

d) suma asigurata obligatoriu;

e) prima obligatorie si termenele de plata ale acesteia;

f) perioada de valabilitate a contractului de asigurare;

g) numarul si titlul actului normativ in temeiul caruia s-a emis PAD, precum si numarul si data publicarii acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei.

Art. 8 - Se considera indeplinita conditia existentei asigurarii obligatorii a locuintei in conditiile prezentei legi, atunci cand, in mod cumulativ:

a) prin PAD se asigura constructia cu destinatie de locuinta pentru suma asigurata obligatoriu;

b) PAD acopera riscurile prevazute la art. 6;

c) asiguratul a platit prima obligatorie.

Sectiunea a 2-a

Valabilitatea PAD

Art. 9 - (1) Asigurarea obligatorie a locuintelor intra in vigoare la ora zero a zilei urmatoare celei in care s-a platit prima obligatorie.

(2) Prima obligatorie se achita anual si integral.

(3) Asigurarea obligatorie a locuintelor se prelungeste automat in cazul platii anticipate a primei de asigurare, in aceasta situatie eliberandu-se o noua PAD.

(4) Asiguratul are posibilitatea de a nu uza de prevederile alin. (3), in cazul in care prin contractul de asigurare s-a convenit ca la expirarea PAD, asiguratorul sa emita o noua PAD pentru perioada urmatoare de asigurare.

Art. 10 - (1) In cazul in care o persoana dobandeste dreptul de proprietate asupra unei locuinte, aceasta este obligata sa verifice daca exista o PAD valabila. Daca locuinta este asigurata printr-o PAD noul proprietar are obligatia de a anunta in termen de 30 zile lucratoare de la autentificarea actului de proprietate asiguratorul care a emis PAD respectiva. Depasirea acestui termen atrage incetarea de drept a valabilitatii PAD, iar noul proprietar nu mai are dreptul la plata despagubirilor in baza asigurarii, daca un dezastru natural se produce in afara acestui termen.

(2) Asiguratorul anuntat in conditiile prevazute la alin. (1), despre schimbarea proprietarului unei locuinte care este asigurata obligatoriu are obligatia de a emite o noua PAD, cu datele de identificare ale noului proprietar, valabila pana la data expirarii celei eliberate fostului proprietar, si sa transmita in aceeasi zi bazei de date gestionate de PAID, modificarile survenite.

Art. 11 - Proprietarii de locuinte care, la data prevazuta la art. 3 alin. (2), au incheiate contracte de asigurare facultativa privind riscurile prevazute de prezenta lege, au obligatia de a incheia contractele de asigurare obligatorie a locuintelor in termen de 5 zile de la data expirarii contractelor de asigurare facultativa. Incepand cu aceeasi data, contractele de asigurare facultativa cu privire la locuinte se pot incheia numai pentru despagubirile care depasesc sumele asigurate obligatoriu, prevazute la art. 5 alin. (1) sau pentru riscuri care nu fac obiectul contractului de asigurare obligatorie a locuintelor.

Art. 12 - Persoana care devine proprietara a unei locuinte neasigurate pentru riscurile prevazute la art. 6, dupa implinirea termenului prevazut la art. 3, alin. (2), este obligata sa contracteze o PAD pentru acea locuinta, in termen de 5 zile lucratoare de la data de la care se afla in aceasta situatie.

Art. 13 - (1) Valabilitatea PAD inceteaza in cazul in care constructia asigurata isi pierde integral destinatia de locuinta sau bunul piere din alte cauze decat cele cuprinse in asigurarea obligatorie. Pierderea acestei destinatii nu obliga asiguratorul care a emis PAD, la rambursarea sumei corespunzatoare valorii primei obligatorii.

(2) Solicitantii asigurarii si asiguratii care, dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi, au procedat la construirea, largirea sau modificarea locuintelor fara autorizatie de construire, emisa in conditiile legii, sau cu nerespectarea autorizatiei respective, afectand structura de rezistenta a locuintelor si favorizand expunerea la unul din riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despagubiti in baza asigurarii obligatorii in cazul producerii riscului asigurat.

Sectiunea a 3-a

Prima de asigurare

Art. 14 - (1) Plata primelor obligatorii se face anticipat, cu cel putin 24 de ore inainte de expirarea valabilitatii PAD.

(2) Pentru locuintele sociale sau pentru persoanele care beneficiaza, din diferite motive, de ajutoare sociale, prima pentru asigurarea obligatorie este in sarcina autoritatii locale care are in evidenta persoanele in cauza si se face direct in contul PAID, care pe baza listei transmise de autoritatea locala, emite politele de asigurare pentru persoanele mentionate mai sus.

(3) Plata primelor subventionate partial sau total se va face in contul PAID de la bugetele locale, din sumele virate cu destinatie speciala de la bugetul de stat.

Art. 15 - (1) Din sumele incasate din primele obligatorii o cota parte, se transfera catre PAID, mai putin suma care se retine de catre asigurator cu titlu de comision, in conditiile reglementarilor in vigoare in domeniul asigurarilor.

(2) Comisionul incasat de asiguratorii autorizati sa incheie contracte de asigurare obligatorie a locuintelor, pentru asigurarea corespunzatoare PAD, nu poate depasi 10% din valoarea primei obligatorii incasate.

Sectiunea a 4 - a

Drepturi si obligatii ale asiguratului si asiguratorului

Art.16 - Prin polita de asigurare obligatorie a locuintelor, asiguratul, imputernicitul sau contractantul asigurarii, se obliga sa plateasca unui asigurator asociat in PAID si care este autorizat sa incheie polite de asigurare impotriva dezastrelor naturale, prima obligatorie, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat obligatoriu, sa plateasca asiguratului, despagubirea rezultata din polita de asigurare obligatorie incheiata in conditiile prezentei legi si ale normelor emise de CSA in aplicarea prezentei legi.

Art. 17 Potrivit PAD, asiguratului ii revin urmatoarele obligatii si drepturi:

1. obligatii :

a) sa achite prima obligatorie in conditiile prezentei legi;

b) sa intretina locuinta asigurata in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale, in scopul prevenirii producerii riscurilor asigurate;

c) sa ia, pe seama asiguratorului si potrivit cu imprejurarile, masuri pentru limitarea pagubelor rezultate ca urmare a producerii riscului asigurat;

d) sa indeplineasca celelalte obligatii si sa respecte conditiile prevazute de prezenta lege.

2. drepturi:

a) sa incaseze despagubirea rezultata din polita de asigurare obligatorie in cazul producerii riscului asigurat obligatoriu;

b) sa incaseze despagubiri in cazurile in care, un pericol iminent de inundatie sau de alunecare de teren determina, dupa caz, necesitatea obiectiva de demolare a constructiei cu destinatie de locuinta, ori schimbarea amplasamentului acesteia.

Art. 18 - Potrivit PAD, asiguratorului ii revin urmatoarele obligatii si drepturi:

1. obligatii:

a) sa constate si sa evalueze prejudiciile, sa stabileasca cuantumul despagubirii si sa finalizeze dosarele de dauna in termenele si conditiile stabilite in conformitate cu normele emise de catre CSA in aplicarea prezentei legi;

b) sa plateasca despagubirile in termen de 15 zile lucratoare de la data primirii de la PAID a sumelor necesare;

c) sa micsoreze, dupa plata fiecarei despagubiri, suma asigurata cu incepere de la data producerii riscului asigurat, pentru restul perioadei de asigurare, cu suma cuvenita drept despagubire;

d) sa emita o noua PAD cu datele de identificare ale noului proprietar, valabila pana la data expirarii celei eliberate fostului proprietar, in cazul in care este anuntat despre schimbarea proprietarului unei locuinte care este asigurata obligatoriu;

e) sa indeplineasca celelalte obligatii si sa respecte conditiile prevazute de prezenta lege.

2. drepturi:

a) sa retina comisionul din valoarea primei obligatorii platite, in cuantumul prevazut de prezenta lege si in conditiile reglementarilor in vigoare in domeniul asigurarilor;

b) sa refuze plata despagubirilor in cazul in care, in termen de 30 de zile de la producerea riscului asigurat, beneficiarii prevazuti la art. 20 nu au instiintat asiguratorul despre acest fapt si daca din acest motiv nu s-a putut determina cauza producerii riscului asigurat, respectiv marimea si intinderea prejudiciului.

Sectiunea a 5-a

Obligatiile autoritatilor administratiei publice locale

Art. 19 - (1) Primarii, prin compartimentele de specialitate ale acestora, vor furniza PAID lista tuturor constructiilor cu destinatia de locuinta, inclusiv cele cu destinatie de locuinta sociala, amplasate in unitatea administrativ-teritoriala in cauza, specificand numele si prenumele sau denumirea proprietarului si, dupa caz, adresa domiciliului fiscal, codul numeric personal sau codul de identificare fiscala al acestuia, numarul din registrul de rol nominal unic si din registrul agricol. Actualizarea se va face in termen de 72 de ore de la schimbarea proprietarului locuintei sau, dupa caz, a datelor de identitate ale acestuia.

(2) PAID va transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au incheiat contracte de asigurare obligatorie a locuintelor si valoarea primei obligatorii datorate de fiecare.

(3) Primarul, prin compartimentul de specialitate al acestuia, va trimite in termen de 3 zile de la data primirii listei scrisori de instiintare cu confirmare de primire catre debitori; contravaloarea acestor trimiteri postale se va debita trimestrial catre PAID.

(4) In cazul proprietarilor de constructii cu destinatia de locuinta care declara si o adresa de posta electronica personala PAID va putea folosi, cu acordul acestora, un asemenea mod de comunicare pentru avertizarea privind expirarea sau neincheierea PAD. In mesajul electronic se vor mentiona valoarea primei de asigurare. Acest mesaj electronic va fi trimis si catre compartimentul de specialitate al primarului din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla cladirea in cauza, daca exista conditii tehnice de primire a mesajului respectiv.

(5) Lista proprietarilor care nu au contractat o PAD si a persoanelor care beneficiaza de subventionarea partiala sau totala a primei, se pune la dispozitia asiguratorilor autorizati, de catre PAID. Costul accesarii listei si categoriile de informatii disponibile se stabilesc prin regulament de catre PAID, cu aprobarea CSA.

Sectiunea a 6-a

Cererile de despagubire, constatarea daunelor si plata despagubirilor

Art. 20 - (1) Cererea de despagubire, in cazul producerii unuia dintre riscurile asigurate obligatoriu, se poate face numai de catre beneficiarii PAD.

(2) Au calitatea de beneficiari ai PAD urmatoarele categorii de persoane:

1. in cazul persoanelor fizice:

a) proprietarii constructiilor cu destinatie de locuinta asigurate in conditiile prezentei legi:

b) persoanele desemnate expres in PAD ca beneficiari, de catre proprietarii prevazuti la lit.(a);

c) succesorii legali si/sau testamentari ai persoanelor prevazute la lit.(a) in cazul in care acestea au decedat, cu aplicarea corespunzatoare a legislatiei in domeniul succesoral, daca nu exista beneficiar desemnat potrivit lit. b).

2. in cazul persoanelor juridice:

a) proprietarii constructiilor cu destinatie de locuinta asigurate in conditiile prezentei legi;

b) in cazul locuintelor prevazute la art. 3 alin. (3), persoanele sau autoritatile desemnate, in conditiile legii, sa le administreze.

(3) In cazul in care beneficiarii prevazuti la alin. (2) pct. 1, lit. a) sunt minori, cererile de despagubire se fac in numele acestora de catre reprezentantii legali desemnati in conditiile legii.

Art. 21 - (1) Constatarea si evaluarea prejudiciilor, precum si stabilirea cuantumului despagubirii se fac de catre asiguratorul care a eliberat PAD, in conformitate cu normele emise de catre CSA in aplicarea prezentei legi.

(2) In cazul proprietarilor care beneficiaza de subventionarea primei de asigurare, cererea de despagubire se adreseaza direct PAID si, prin derogare de la prevederile alin. (1), constatarea si evaluarea prejudiciilor, respectiv lichidarea daunelor se poate face si de catre o societate anume desemnata, in mod transparent, de catre PAID, pe baza unor criterii obiective stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, emise de CSA, care sa garanteze egalitatea de tratament intre asiguratori.

(3) Constatarea si evaluarea prejudiciilor precum si finalizarea dosarelor de dauna se va face in termenele si conditiile stabilite de CSA prin normele de aplicare a prezentei legi.

(4) Plata despagubirilor se va face de catre societatea care a efectuat constatarea si evaluarea in termenul prevazut prin normele de aplicare a prezentei legi, emise de CSA.

(5) Pentru neplata la termen a despagubirilor se vor calcula penalitati care se platesc persoanei asigurate in conditiile si cuantumul stabilite de CSA.

(6) Sumele cuvenite ca despagubire pot fi consemnate in conturi bancare deschise de beneficiarii asigurarii sau in numerar.

(7) Despagubirile acordate de PAID pentru daunele acoperite prin PAD, nu pot depasi valoarea sumei asigurate obligatoriu.

(8) PAID deconteaza asiguratorilor autorizati numai cheltuielile efectuate cu activitatea de constatare a prejudiciilor rezultate in urma producerii riscurilor asigurate obligatoriu.

Art. 22 - (1) Asiguratorii autorizati vor plati asiguratilor numai contravaloarea costurilor de reparatii/inlocuire a prejudiciilor cauzate de producerea riscului asigurat, in limita sumei totale asigurate prin PAD.

(2) Atestarea existentei situatiilor in care se acorda despagubiri daca un pericol iminent de inundatie sau de alunecare de teren, determina, dupa caz, necesitatea obiectiva de demolare a constructiei cu destinatie de locuinta, ori schimbarea amplasamentului acesteia, precum si daca in urma producerii riscului asigurat a devenit imposibila folosirea constructiei respective si este necesara, dupa caz, demolarea, dezmembrarea sau mutarea in alt loc a acesteia, se face de catre comitetul judetean pentru situatii de urgenta.

Art. 23 - Dupa plata fiecarei despagubiri, suma asigurata se micsoreaza cu incepere de la data producerii riscului asigurat, pentru restul perioadei de asigurare, cu suma cuvenita drept despagubire, asigurarea continuand pentru suma asigurata ramasa.

Art. 24 - Asiguratorii au dreptul sa refuze plata despagubirilor in cazul in care, in termen de 30 de zile de la producerea riscului asigurat, beneficiarii prevazuti la art. 20 nu au instiintat asiguratorul despre acest fapt si daca din acest motiv nu s-a putut determina cauza producerii riscului asigurat si intinderea prejudiciului.

Art. 25 - Pentru riscurile prevazute la art. 6, sumele platite de asigurator asiguratului cu titlu de despagubire in baza PAD, se constituie dupa cum urmeaza:

a) valoarea asigurata obligatoriu sau, dupa caz, parte din aceasta, corespunzatoare valorii pagubei, se incaseaza de asigurator de la PAID, in conformitate cu normele de aplicare a prezentei legi, emise de CSA ;

b) calculul despagubirii pentru suma asigurata prin PAD se va face pe baza asigurarii de prim risc.

Art. 26 - (1) Persoanele fizice sau juridice care nu isi asigura locuintele aflate in proprietate, in conditiile prezentei legi nu beneficiaza, in cazul producerii unuia din dezastrele naturale care fac obiectul prezentei legi, de nici un fel de despagubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local, pentru prejudiciile produse locuintelor.

(2) Persoanele fizice despagubite in conditiile prezentei legi pentru pagubele rezultate in urma producerii unui dezastru natural, nu beneficiaza de prevederile Legii locuintei, nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la acordarea locuintelor sociale.

Sectiunea a 7-a

Locuintele din condominii

Art. 27 - (1) Pentru condominiile in care sunt cel putin patru apartamente, elementele de constructii, spatiile si utilitatile fiind in proprietate indiviza comuna, asociatia de proprietari poate contracta o singura asigurare obligatorie pentru intreaga cladire, caz in care se emite o singura PAD, in beneficiul acesteia, in cazul in care toti proprietarii accepta aceasta alternativa. In acest caz, asociatia de proprietari este asimilata categoriei de beneficiari prevazuta la art. 20 alin. (2) pct. 2, lit. b).

(2) In situatia prevazuta la alin. (1), valoarea sumei asigurate obligatoriu, respectiv a primei obligatorii se constituie din totalul sumelor care ar fi datorate pentru fiecare locuinta in parte iar procentul din prima de asigurare, datorat de fiecare persoana coasigurata, se stabileste in raport de numarul de locuinte aflate in proprietatea acesteia, respectiv in functie de cota-parte care revine persoanei respective, din locuinta aflata in coproprietate. Modul de repartizare la proprietari a sumelor platite de asigurator cu titlu de despagubire in cazul producerii riscului asigurat, se stabileste prin regulament-cadru emis in acest sens de CSA.

CAPITOLUL III

Constituirea, atributiile, organizarea si functionarea PAID

Art. 28 - (1) In vederea gestionarii asigurarii obligatorii impotriva dezastrelor naturale a locuintelor se constituie PAID.

(2) PAID are urmatoarele atributii:

a) contracteaza reasigurarea pentru societatile de asigurare autorizate sa incheie contracte de asigurare obligatorie a locuintelor;

b) administreaza baza de date privind evidenta constructiilor cu destinatia de locuinta care trebuie asigurate obligatoriu, precum si a celor asigurate;

c) indeplineste functia de centru de coordonare a activitatii de constatare a prejudiciilor rezultate in urma producerii unui dezastru natural, desfasurate de societatile de asigurari autorizate.

(3) In ceea ce priveste statutul de societate de asigurare-reasigurare activitatea PAID este supusa reglementarii si supravegherii CSA, in conditiile legii.

(4) Pentru indeplinirea atributiilor prevazute la alin. (2), PAID va emite, cu avizul conform al CSA, regulamente privind organizarea si functionarea societatii, inclusiv relatia dintre societatile de asigurare autorizate si PAID, fluxurile financiare si de informatii si orice alte aspecte considerate a fi necesare pentru functionarea societatii in conditiile prezentei legi.

(5) Atributiile Consiliului de administratie al PAID se stabilesc in conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv de Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 29- (1) Pot fi actionari ai PAID persoanele juridice care sunt autorizate sa incheie polite de asigurare impotriva dezastrelor naturale, in conditiile prevazute de Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare si supraveghere a asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare si de Normele prudentiale privind acoperirea riscurilor de catastrofe naturale, emise in aplicarea legii.

(2) Ulterior constituirii PAID, asiguratorii care indeplinesc conditia prevazuta la alin. (1) au dreptul de a deveni actionari la aceasta societate in aceleasi conditii cu actionarii PAID care au calitatea de asiguratori autorizati sa incheie asigurari obligatorii pentru locuinte.

(3) Pot dobandi calitatea de actionari la PAID si alte persoane juridice care nu au calitatea de asiguratori ce indeplinesc conditia prevazuta la alin. (1), in conditiile aprobate de Adunarea generala a actionarilor, la propunerea Consiliului de administratie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Art. 30 - (1) Un actionar poate detine cel mult 15% din actiunile PAID sau din drepturile de vot in cadrul Adunarii generale a actionarilor.

(2) PAID va plati actionarilor dividende, din profit, daca acesta exista, pentru capitalul varsat la constituirea acestuia.

Art. 31 - (1) Pe langa consiliul de administratie al PAID din care face parte si un reprezentant al CSA, se constituie un consiliu consultativ, in care se discuta deciziile PAID si care pot formula propuneri privind activitatea desfasurata de PAID, avand in componenta:

a) un reprezentant al Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor;

b) un reprezentant al Ministerului Internelor si Reformei Administrative;

c) un reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor;

d) cate un reprezentant al urmatoarelor structuri asociative: Asociatia Comunelor din Romania, Asociatia Oraselor din Romania, Asociatia Municipiilor din Romania;

e) cate un reprezentant al ligilor legal constituite ale asociatiilor de proprietari.

(2) Reprezentantii prevazuti la alin. (1) lit. a) - c) se desemneaza prin ordine ale conducatorilor institutiilor respective.

Art. 32 - Conducerea executiva a PAID se exercita de un director general si un director general adjunct, care trebuie sa indeplineasca conditiile stabilite de Consiliul de administratie si care vor fi supusi aprobarii prealabile a CSA.

Art. 33 - Persoanele semnificative trebuie sa indeplineasca criteriile prevazute in normele emise de CSA in aplicarea Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 34 - (1) Pentru asigurarea resurselor financiare necesare in vederea acordarii despagubirilor in cazul producerii riscurilor asigurate obligatoriu se constituie la nivelul PAID Fondul de risc la dezastre naturale, care se alimenteaza din sumele transferate de catre asiguratori in conditiile prevazute la art. 15 alin. (1), precum si din alte surse de venit legal constituite si din care asiguratorii vor plati sumele prevazute la art. 25 lit. a).

(2) Disponibilitatile PAID pot fi plasate la institutii de credit, in instrumente ale pietei monetare, in titluri de stat sau titluri ale administratiei publice ori in alte instrumente financiare, in conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL IV

Contraventii

Art. 35 - (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii:

a) nerespectarea de catre persoanele fizice sau juridice a obligatiei de asigurare a locuintelor prevazuta la art.3 alin. (2), cu exceptia cazurilor in care persoanele respective se afla in situatia prevazuta la art. 11 sau nu a expirat perioada prevazuta la art. 38;

b) nerespectarea de catre persoanele fizice sau juridice a obligatiei de asigurare a locuintelor prevazuta la art. 11;

c) - nerespectarea de catre persoanele fizice sau juridice a obligatiei de asigurare a locuintelor prevazuta la art. 12;

d) refuzul asiguratorului autorizat, de a incheia, la cererea unui proprietar de locuinta, contractul de asigurare obligatorie a locuintelor, in conditiile prezentei legi si a normelor emise in aplicarea acesteia.

(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a) - c) se sanctioneaza cu amenda de la 100 la 500 lei iar contraventia prevazuta la alin. (1) lit. d) se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 1000 lei.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre primari si de catre persoanele imputernicite in acest scop de acestia, in cazul contraventiilor prevazute la alin. (1) lit. a) - c), respectiv de catre personalul anume desemnat din cadrul CSA, in cazul contraventiei prevazute la alin. (1) lit. d).

(4) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL V

Sustinerea financiara a PAID

Art. 36 - (1) Se autorizeaza Ministerul Economiei si Finantelor sa contracteze imprumuturi pentru:

a) plata primei de reasigurare pentru primul an de la intrarea in vigoare a prezentei legi cat si pentru completarea, dupa caz, a diferentei pana la nivelul primei de reasigurare cuvenita pentru fiecare din urmatorii patru ani;

b) suplimentarea Fondului de risc la dezastre naturale in cazul unor dezastre naturale in care pierderile depasesc capacitatea sistemului de a efectua plata tuturor despagubirilor.

(2) Conditiile de contractare a imprumuturilor mentionate la alin. (1) vor fi stabilite ulterior, in conformitate cu legislatia in vigoare.

(3) Se autorizeaza Ministerul Economiei si Finantelor sa acorde sumele contracte in baza alin. (1), prin incheierea cu PAID a unor acorduri subsidiare de imprumut.

(4) Rambursarea imprumuturilor se efectueaza din sursele proprii ale PAID.

Art. 37 - Autoritatile administratiei publice centrale si locale vor prevedea in bugetul anual, sumele necesare platii primei obligatorii pentru locuintele aflate in proprietatea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale.

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

Art. 38- Pentru primul an, proprietarii de constructii cu destinatia de locuinta sunt obligati sa incheie contracte de asigurare obligatorie a locuintelor pana la expirarea unei perioade de un an de la data implinirii termenului prevazut la art. 3 alin. (2), cu exceptia persoanelor prevazute la art. 11.

Art. 39 - Pentru anul 2007, primarii, prin compartimentele de specialitate ale acestora, transmit datele prevazute la art. 19 alin. (1) catre PAID, dupa cum urmeaza:

a) in cazul oraselor/municipiilor, in termen de o luna de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a deciziei CSA prevazuta la art. 3 alin. (1);

b) in cazul comunelor, in termen de 3 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a deciziei CSA prevazuta la art. 3 alin. (1).

Art. 40 - In aplicarea prezentei legi CSA va emite norme privind:

a) criteriile de autorizare a asiguratorilor pentru incheierea de contracte de asigurare obligatorie a locuintelor;

b) forma si clauzele cuprinse in PAD;

c) stabilirea comisioanelor care se incaseaza in conditiile legii;

d) conditiile cedarii in reasigurare a riscurilor asigurate prin PAD;

e) constituirea rezervei pentru constatarea daunelor asigurate prin PAD, cu aplicarea principiului managementului separat pentru activitatea de asigurare obligatorie a locuintelor;

f) constatarea, evaluarea si lichidarea daunelor;

g) aspectele pentru care prezenta lege prevede in mod expres ca se reglementeaza pe aceasta cale.

Art. 41 - In vederea indeplinirii in conditii cat mai bune a atributiilor care ii revin conform prezentei legi, PAID va incheia protocoale de colaborare cu structurile asociative prevazute la art. 31, lit. d), precum si cu alte autoritati, institutii sau asociatii a caror contributie la realizarea scopului urmarit de prezenta lege se apreciaza ca fiind necesara.

Art. 42 - Prezenta lege se completeaza, in mod corespunzator, cu legislatia comerciala si cu cea din domeniul asigurarilor si reasigurarilor, respectiv a sistemului de asigurari.

Art. 43 - Actele normative care trebuie emise in aplicarea prezentei legi, se adopta de catre autoritatile responsabile in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acesteia si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.

Art. 44 - Prezenta lege intra in vigoare la data de intai a lunii urmatoare celei in care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.


Legea locuintei

Legea locuintei

CAPITOLUL 1
Dispozitii generale


Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza aspectele sociale, economice, tehnice si juridice ale constructiei si folosintei locuintelor.
Art. 2. - Termenii utilizati in cuprinsul prezentei legi au urmatorul inteles:
a) Locuinta
Constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii.
b) Locuinta convenabila
Locuinta care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat, acopera necesitatile esentiale de odihna, preparare a hranei, educatie si igiena, asigurand exigentele minimale prezentate in anexa nr. 1 la prezenta lege.
c) Locuinta sociala
Locuinta care se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.
d) Locuinta de serviciu
Locuinta destinata functionarilor publici, angajatilor unor institutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca, potrivit prevederilor legale.
e) Locuinta de interventie
Locuinta destinata cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare, care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor economice.
f) Locuinta de necesitate
Locuinta destinata cazarii temporare a persoanelor si familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile in urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii in vederea realizarii de lucrari de utilitate publica, precum si lucrarilor de reabilitare ce nu se pot efectua in cladiri ocupate de locatari.
g) Locuinta de protocol
Locuinta destinata utilizarii de catre persoanele care sunt alese sau numite in unele functii ori demnitati publice, exclusiv pe durata exercitarii acestora.
h) Casa de vacanta
Locuinta ocupata temporar, ca resedinta secundara, destinata odihnei si recreerii.
Art. 3. - Autorizarea executarii constructiilor de locuinte noi, indiferent de natura proprietatii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigentelor minimale, prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.
Consiliile judetene si locale, potrivit competentelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizata a constructiilor de locuinte.
 

CAPITOLUL 2
Dezvoltarea constructiei de locuinte


Art. 4. - Persoanele fizice sau juridice romane pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, constructii de locuinte pentru folosinta proprie sau in scopul valorificarii acestora.
Art. 5. - Persoanele juridice romane care investesc din profit pentru realizarea de locuinte, avand ca suprafete construite cele prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege, beneficiaza de scutirea de impozit pe profitul investit cu aceasta destinatie, in anul fiscal respectiv. Locuintele care se realizeaza in conditiile prezentului articol, precum si ale art. 7 si 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile apartinand persoanelor fizice beneficiare de locuinte, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate in acest scop de catre consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fara licitatie publica, cu reducerea taxei de concesiune pana la 95%.
Art. 6. - Persoanele juridice romane care investesc din profit in lucrari de consolidare la locuintele avariate de seisme, precum si de reabilitare a locuintelor existente, de categoria a III-a, a IV-a si garsoniere, realizate in conditiile H.C.M. nr. 1.650/1968, ale H.C.M. nr. 1.669/1969 si ale H.C.M. nr. 585/1971, beneficiaza de scutirea de impozit pe profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.
Art. 7. - Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinte cu suprafetele construite prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitand controlul asupra pretului de vanzare, in vederea inlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, in urmatoarea ordine de prioritate:
a) tinerii casatoriti care, la data contractarii locuintei, au, fiecare, varsta de pana la 35 de ani;
b) persoanele care beneficiaza de facilitati la cumpararea sau construirea unei locuinte, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicata;
c) persoanele calificate din agricultura, invatamant, sanatate, administratie publica si culte, care isi stabilesc domiciliul in mediul rural;
d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.
Persoanele din categoriile mentionate la lit. a) - c) beneficiaza de o subventie de la bugetul de stat, in limitele prevederilor bugetare anuale, in raport cu venitul, de pana la 30% din valoarea locuintei, la data contractarii, precum si de plata in rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferentei fata de pretul final al locuintei, dupa ce s-au scazut subventia si avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuintelor la data contractarii, achitat de contractant.
Persoanele prevazute la lit. d) beneficiaza de plata in rate lunare, in termen de 20 de ani, a diferentei fata de pretul final al locuintei, dupa ce s-a scazut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuintei la data contractarii, achitat de contractant.
Dobanda la suma avansata din depozitul special, care se restituie in rate, este de 5% anual.
In cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plati o dobanda de 10% anual asupra acestor rate.
Autoritatile publice locale, prin administratori delegati de acestea, vor incheia cu persoanele fizice prevazute in prezentul articol contracte de imprumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale in vigoare.
Art. 8. - Persoanele fizice prevazute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza si vor aproba, dupa caz, cererile respective, stabilind, totodata, si ordinea de prioritate.
Cuantumul subventiei se stabileste in raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern.
Art. 9. - Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimenteaza din urmatoarele surse:
a) sumele aprobate anual in bugetele locale, destinate realizarii locuintelor;
b) incasarile realizate din vanzarea locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie din cladirile de locuit, cu exceptia celor care se fac venituri la bugetele locale, potrivit prevederilor legale in vigoare, precum si sumele incasate potrivit prevederilor art. 7;
c) alocatiile din bugetul de stat, in limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinatie;
d) alte surse constituite potrivit legii.
Art. 10. - De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiaza, o singura data, persoanele fizice care, impreuna cu familia, nu au detinut si nu au in proprietate o locuinta, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 7 lit. c), sau daca locuinta in care gospodaresc impreuna nu satisface exigentele minimale de suprafata, prevazute in anexa nr. 1, corespunzator numarului de persoane din familie.
Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de plata impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei.
In cazul instrainarii locuintei in conditiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiaza de scutirea de impozit.
Art. 11. - Locuintele care se realizeaza in conditiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile apartinand persoanelor fizice beneficiare, in conditiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentatiilor de urbanism legal aprobate si cu asigurarea utilitatilor si dotarilor edilitare necesare conditiilor de locuit.
Art. 12. - Lucrarile de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor de locuinte, care constau in: drumuri publice, retele de alimentare cu apa si canalizare, retele electrice si, dupa caz, retele de gaze, telefonice si de termoficare se finanteaza dupa cum urmeaza:
a) drumurile publice, retelele de alimentare cu apa si canalizare si, dupa caz, retelele de termoficare, din bugetele locale si din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinatie;
b) retelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente si, dupa caz, de gaze si telefonice stradale, din bugetele de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de acestea, precum si din alte fonduri constituite cu aceasta destinatie.
Persoanele juridice romane care investesc din profit in lucrari de viabilizare a terenurilor destinate constructiilor de locuinte beneficiaza de scutirea de impozit pe profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.
Art. 13. - Deschiderea finantarii si inceperea lucrarilor din fonduri publice se efectueaza dupa contractarea cu viitorii beneficiari a cel putin 70% din numarul locuintelor prevazute a fi incepute.
Art. 14. - Folosirea sumelor existente in depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenta si in raspunderea acestora.
Art. 15. - Alocatiile de la bugetul de stat se fundamenteaza de catre consiliile locale, cu ocazia elaborarii bugetului de stat, distinct pentru terminarea locuintelor si pentru realizarea de noi locuinte, si se transmit consiliului judetean si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
Propunerile de alocatii din bugetul de stat ale consiliilor locale, centralizate pe fiecare judet si municipiul Bucuresti, se transmit Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului de catre consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Pentru alocatiile de la bugetul de stat privind sprijinul statului pentru finantarea constructiilor de locuinte potrivit prevederilor prezentei legi, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului indeplineste atributiile ordonatorului principal de credite, prevazute in Legea privind finantele publice.
In executia bugetului de stat, alocatiile pentru constructii de locuinte se repartizeaza si se acorda consiliilor locale beneficiare de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin intermediul consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice.
Art. 16. - Lista cuprinzand numarul, structura pe numarul de camere si amplasamentul locuintelor, precum si lista persoanelor care vor beneficia de locuinte, in ordinea de prioritate stabilita conform art. 7 de catre consiliile locale, se afiseaza la sediul acestora.
Art. 17. - Prin familie, in sensul prezentei legi, se intelege sotul, sotia, copiii si parintii sotilor, care locuiesc si gospodaresc impreuna.
Art. 18. - Pana la restituirea sumelor datorate de catre beneficiarii locuintelor, se instituie ipoteca legala asupra locuintei.
Art. 19. - Instrainarea, prin acte intre vii, a locuintelor pentru realizarea carora s-au acordat subventii se poate face numai dupa restituirea integrala a sumelor actualizate datorate si pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obtinute ca subventii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, in depozitul constituit pentru realizarea locuintelor, in conditiile prezentei legi.
Art. 20. - Casa de Economii si Consemnatiuni va acorda credite persoanelor fizice romane, pentru construirea, cumpararea, reabilitarea si repararea capitala a locuintelor proprietate personala, ale caror suprafete nu depasesc pe cele cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege, pe maximum 20 de ani. Creditele se acorda cu o dobanda egala cu cea acordata de Casa de Economii si Consemnatiuni la depunerile pe termen ale populatiei, la care se adauga o marja de 5 puncte procentuale, si se suporta:
a) 15%, de catre beneficiarul creditului;
b) diferenta, pana la nivelul total al dobanzii, inclusiv marja de dobanda, de la bugetul de stat, in limita prevederilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
Casa de Economii si Consemnatiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate.
Creditele pentru construirea sau cumpararea de locuinte se acorda o singura data persoanelor fizice cu cetatenie romana, care nu au detinut si nu au in proprietate o locuinta. De aceste credite mai beneficiaza, prin exceptie, persoanele calificate din agricultura, invatamant, sanatate, administratie publica si culte, care isi stabilesc domiciliul in mediul rural, precum si cele care gospodaresc impreuna cu familia in locuinte care nu satisfac exigentele minimale de suprafata, corespunzator numarului de persoane din familie, prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.
La primirea creditului, beneficiarul trebuie sa aiba constituit la Casa de Economii si Consemnatiuni un depozit reprezentand pana la 10% din valoarea creditului solicitat.
La depozitul constituit, Casa de Economii si Consemnatiuni va bonifica o dobanda egala cu cea suportata direct de catre beneficiar. Depozitul nu va fi restituit inainte de rambursarea integrala a creditului si poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor transe ale creditului, in limita cuantumului depozitului constituit.
Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit si a dobanzii aferente atrage executarea silita asupra bunului dobandit. Bunul dobandit prin astfel de credite nu poate fi instrainat decat dupa restituirea creditului.
Modul de plata si cuantumul subventiilor se stabilesc prin conventie intre Casa de Economii si Consemnatiuni si Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu avizul Ministerului Finantelor.
In executia bugetului de stat, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va repartiza Casei de Economii si Consemnatiuni, potrivit celor stabilite prin conventie, sumele aferente subventiilor la dobanda pentru creditele acordate si care urmeaza a fi acordate in anul respectiv.
 

CAPITOLUL 3
Inchirierea locuintelor


Art. 21. - Inchirierea locuintelor se face pe baza acordului dintre proprietar si chirias, consemnat prin contract scris, care se va inregistra la organele fiscale teritoriale si va cuprinde:
a) adresa locuintei care face obiectul inchirierii;
b) suprafata locativa si dotarile folosite in exclusivitate si in comun;
c) suprafata curtilor si a gradinilor folosite in exclusivitate sau in comun;
d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia si modul de plata;
e) suma platita in avans in contul chiriei;
f) locul si conditiile in care se realizeaza primirea si restituirea cheilor;
g) obligatiile partilor privind folosirea si intretinerea spatiilor care fac obiectul contractului;
h) inventarul obiectelor si al dotarilor aferente;
i) data intrarii in vigoare si durata;
j) conditiile privind folosinta exclusiva si in comun a partilor aflate in coproprietate;
k) persoanele care vor locui impreuna cu titularul contractului;
l) alte clauze convenite intre parti.
Art. 22. - Sunt nule de drept orice clauze cuprinse in contractul de inchiriere, care:
a) obliga chiriasul sa recunoasca sau sa plateasca in avans proprietarului orice suma cu titlu de reparatie in sarcina proprietarului;
b) prevad responsabilitatea colectiva a chiriasilor in caz de degradare a elementelor de constructii si a instalatiilor, a obiectelor si dotarilor aferente spatiilor comune;
c) impun chiriasilor sa faca asigurari de daune;
d) exonereaza proprietarul de obligatiile ce ii revin potrivit prevederilor legale;
e) autorizeaza pe proprietar sa obtina venituri din nerespectarea clauzelor contractului de inchiriere.
Art. 23. - In cazul in care partile nu convin asupra reinnoirii contractului de inchiriere, chiriasul este obligat sa paraseasca locuinta la expirarea termenului contractual.
Art. 24. - Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit se face in urmatoarele conditii:
a) la cererea chiriasului, cu conditia notificarii prealabile intr-un termen de minimum 60 de zile;
b) la cererea proprietarului, atunci cand:
- chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutiv;
- chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii in care este situata aceasta, instalatiilor, precum si oricaror alte bunuri aferente lor, sau daca instraineaza fara drept parti ale acestora;
- chiriasul are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei;
- chiriasul nu a respectat clauzele contractuale;
c) la cererea asociatiei de proprietari, atunci cand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni, daca au fost stabilite, prin contractul de inchiriere, in sarcina chiriasului.
Art. 25. - Evacuarea chiriasului se face numai pe baza unei hotarari judecatoresti irevocabile.
Chiriasul este obligat la plata chiriei prevazute in contractul de inchiriere, pana la data executarii efective a hotararii de evacuare.
Art. 26. - Chiriasul poate subinchiria, modifica sau imbunatati locuinta detinuta, numai cu acordul prealabil scris si in conditiile stabilite de proprietar, daca acestea nu sunt interzise prin contractul de inchiriere principal.
Beneficiarul contractului de subinchiriere nu se poate prevala de nici un drept impotriva proprietarului si nici asupra oricarui titlu de ocupare.
Contractul de subinchiriere, incheiat cu respectarea prevederilor legale, se inregistreaza la organele fiscale teritoriale.
Art. 27. - In cazul parasirii definitive a domiciliului de catre titularul contractului de inchiriere sau al decesului acestuia, inchirierea continua, dupa caz:
a) in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul;
b) in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit impreuna cu acesta;
c) in beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si care au fost inscrise in contractul de inchiriere.
In cazul mai multor cereri, contractul de inchiriere se transfera prin hotarare judecatoreasca.
In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit celor de mai sus, contractul de inchiriere inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domiciliului de catre titularul contractului sau de la data inregistrarii decesului.
Art. 28. - Proprietarul are urmatoarele obligatii:
a) sa predea chiriasului locuinta in stare normala de folosinta;
b) sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de functionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei;
c) sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii, elementele de constructie exterioare ale cladirii (acoperis, fatada, imprejmuiri, pavimente), curtile si gradinile, precum si spatiile comune din interiorul cladirii (casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scari exterioare);
d) sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva, telefonice etc.).
Art. 29. - Chiriasul are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze lucrari de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii din folosinta exclusiva;
b) sa repare sau sa inlocuiasca elementele de constructii si de instalatii deteriorate din folosinta comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, indiferent daca acestea sunt in interiorul sau in exteriorul cladirii; daca persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparatii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc in comun elementele de constructii, de instalatii, obiectele si dotarile aferente;
c) sa asigure curatenia si igienizarea in interiorul locuintei si la partile de folosinta comuna pe toata durata contractului de inchiriere;
d) sa predea proprietarului locuinta in stare normala de folosinta, la eliberarea acesteia.
Obligatiile chiriasului cu privire la intretinerea si repararea spatiului inchiriat se pastreaza si in cazul subinchirierii locuintei.
Art. 30. - In cazul neindeplinirii de catre proprietar a obligatiilor care ii revin cu privire la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, lucrarile pot fi executate de catre chiriasi in contul proprietarului, retinand contravaloarea acestora din chirie.
Chiriasul va putea executa aceste lucrari, daca degradarea produsa este de natura sa afecteze folosinta normala a cladirii sau a locuintei si numai atunci cand proprietarul, la sesizarea scrisa a chiriasului, nu a luat masuri de executare a lucrarii, in termen de 30 de zile de la data sesizarii.
Art. 31. - Chiria practicata pentru locuinte va acoperi cheltuielile de administrare, intretinere si reparatii, impozitele pe cladiri si pe teren, precum si recuperarea investitiei, in functie de durata normata stabilita potrivit prevederilor legale, precum si un profit supus negocierii intre parti.
Art. 32. - Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele aflate in proprietatea statului se stabileste prin lege speciala. Chiria maxima pentru aceste locuinte se diferentiaza pe categorii de localitati si pe zone de catre consiliile locale, dupa criteriile avute in vedere la stabilirea impozitelor si a taxelor locale pentru terenuri.
Art. 33. - Titularii de contracte de inchiriere pot face intre ei schimb de locuinte, cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau, dupa caz, al proprietarului locuintei.
 

CAPITOLUL 4
Administrarea cladirilor de locuit


Art. 34. - Cladirile de locuit pot fi date de proprietar in administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociatii, servicii publice sau agenti economici specializati, dupa caz.
Obligatiile celor care administreaza sunt, in principal, urmatoarele:
a) gestionarea bunurilor si a fondurilor banesti;
b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare si urmarirea realizarii acestora, in vederea functionarii corespunzatoare a cladirii;
c) asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor de locuit in comun;
d) reprezentarea intereselor proprietarului in raport cu autoritatile publice;
e) indeplinirea oricaror alte obligatii prevazute de lege.
Art. 35. - In cladirile de locuit cu mai multe locuinte, proprietarul raspunde de asigurarea conditiilor de functionare normala a locuintei aflate in proprietate exclusiva si a spatiilor aflate in proprietate indiviza.
In acest scop, proprietarii se vor constitui in asociatii cu personalitate juridica.
Modul de infiintare, organizare si functionare a asociatiilor de proprietari se reglementeaza potrivit regulamentului-cadru cuprins in anexa nr. 2 la prezenta lege.
Art. 36. - In cazurile in care, in cladirile de locuinte, unul dintre proprietari sau chiriasi impiedica cu buna stiinta si sub orice forma folosirea normala a imobilului de locuit, creand prejudicii celorlalti proprietari sau chiriasi, dupa caz, la solicitarea proprietarilor cladirilor sau a reprezentantului legal al acestora, instanta va hotari masurile pentru folosirea normala a imobilului.
Art. 37. - Chiriasii cladirilor cu mai multe locuinte se pot asocia, potrivit legii, in scopul reprezentarii intereselor lor in raporturile cu proprietarii, precum si cu alte persoane juridice sau persoane fizice.
In acelasi scop, in cazul neconstituirii asociatiei, chiriasii pot mandata un reprezentant.
 

CAPITOLUL 5
Locuinta sociala


Art. 38. - Constructiile de locuinte sociale se pot realiza, in orice localitate, pe amplasamentele prevazute in documentatiile de urbanism si in conditiile prezentei legi.
Constituirea fondului de locuinte sociale se face prin realizarea de constructii noi si prin reabilitarea unor constructii existente.
Consiliile locale controleaza si raspund de fondul de locuinte sociale situate pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale respective.
Art. 39. - Locuintele sociale apartin domeniului public al unitatilor administrativ-teritoriale.
Art. 40. - Locuintele sociale se vor amplasa numai pe terenurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11.
Art. 41. - Locuinta sociala se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor stabilite in limita suprafetei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege.
Pentru locuintele care se realizeaza prin reabilitarea constructiilor existente se considera obligatorii numai prevederile legate de dotarea minima.
Art. 42. - Au acces la locuinta sociala, in vederea inchirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat in ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acorda ajutor social potrivit legii, majorat cu 10%.
Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, in functie de evolutia situatiei economice si sociale, incepand cu anul 1996.
Venitul net lunar pe familie se stabileste pe baza declaratiei de venit si a actelor doveditoare, potrivit prevederilor legale.
Declaratiile de venit, facute cu nesinceritate, atrag raspunderea materiala sau penala, dupa caz.
Art. 43. - Locuintele sociale se repartizeaza de catre consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, in conditiile prevederilor prezentului capitol, si de ele pot beneficia, in ordinea de prioritate stabilita de consiliile locale, urmatoarele categorii de persoane: tinerii casatoriti care au fiecare varsta de pana la 35 de ani, tinerii proveniti din institutii de ocrotire sociala si care au implinit varsta de 18 ani, invalizii de gradul I si II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii si vaduvele de razboi, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicata, si ai Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, alte persoane sau familii indreptatite.
Art. 44. - Contractul de inchiriere se incheie de catre primar sau de catre o persoana imputernicita de acesta cu beneficiarii stabiliti de consiliul local, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaratiei de venituri si a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.
Nivelul chiriei nu va depasi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenta pana la valoarea nominala a chiriei, calculata potrivit art. 31, va fi subventionata de la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situata locuinta sociala.
Art. 45. - Titularul contractului de inchiriere este obligat sa comunice primarului, in termen de 30 de zile, orice modificare produsa in venitul net lunar al familiei acestuia, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere.
In cazurile in care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administratiei publice locale va opera modificarea chiriei si a subventiei acordate, cuvenite proprietarului.
Art. 46. - Contractul de inchiriere se poate rezilia:
a) in conditiile prevazute la art. 24 din prezenta lege;
b) in cazul in care venitul mediu net lunar pe familie, realizat in 2 ani fiscali consecutivi, depaseste cu peste 20% nivelul minim prevazut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de inchiriere nu a achitat valoarea nominala a chiriei in termen de 90 de zile de la comunicare.
Art. 47. - Locuintele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vandute.
Art. 48. - Nu pot beneficia de locuinte sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:
a) detin in proprietate o locuinta;
b) au instrainat o locuinta dupa data de 1 ianuarie 1990;
c) au beneficiat de sprijinul statului in credite si executie pentru realizarea unei locuinte;
d) detin, in calitate de chirias, o alta locuinta.
Art. 49. - Beneficiarii locuintelor sociale nu au dreptul sa subinchirieze, sa transmita dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului inchiriat, sub sanctiunea rezilierii contractului de inchiriere si a suportarii eventualelor daune aduse locuintei si cladirii, dupa caz.
Art. 50. - Finantarea locuintelor sociale se asigura din bugetele locale, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, in care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distincta in aceste bugete.
Statul sprijina constructia de locuinte sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu aceasta destinatie in bugetul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin legea bugetului de stat.
Persoanele fizice si agentii economici pot sprijini prin donatii sau contributii constructia de locuinte sociale.


CAPITOLUL 6
Locuinta de serviciu si locuinta de interventie


Art. 51. - Fondul de locuinte de serviciu se compune din:
a) locuinte existente, care, potrivit prevederilor legale, raman cu destinatia de locuinte de serviciu la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
b) locuinte noi.
Conditiile si durata de inchiriere vor fi stipulate in contractul de inchiriere incheiat intre partile contractante, accesoriu la contractul de munca.
Art. 52. - Locuintele noi se finanteaza, in conditiile legii, din:
a) bugetul de stat si bugetele locale, in limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceasta destinatie;
b) bugetele agentilor economici, pentru salariatii acestora.
Art. 53. - Locuintele de serviciu finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizeaza cu respectarea suprafetei utile si a dotarilor, in limita suprafetei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.
Locuintele de serviciu se vor amplasa dupa cum urmeaza:
a) pe terenurile aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, pentru locuintele finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizarii terenurilor, potrivit prevederilor art. 12;
b) pe terenurile apartinand agentilor economici, pentru locuintele si lucrarile de viabilizare a terenurilor, finantate din bugetele acestora.
In situatii deosebite, determinate de natura amplasamentului si de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuintele prevazute la alin. 1 se pot construi cu suprafete majorate cu pana la 20% fata de cele prevazute in anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu aprobarea Guvernului.
Locuintele de serviciu realizate in conditiile prezentei legi, finantate din bugetul de stat si din bugetele locale, pot fi vandute in conditiile legii, cu aprobarea Guvernului, in situatia in care activitatea care a generat realizarea locuintelor respective s-a restrans sau a incetat.
Art. 54. - Locuinta de interventie urmeaza regimul locuintei de serviciu.
Locuintele de interventie se realizeaza o data cu obiectivul de investitie si se amplaseaza in incinta acestuia sau in imediata apropiere.
Locuintele de interventie nu pot fi vandute chiriasilor.
 

CAPITOLUL 7
Locuinta de necesitate


Art. 55. - Locuinta de necesitate se finanteaza si se realizeaza in conditiile stabilite pentru locuinta sociala.
Locuinta de necesitate se inchiriaza temporar persoanelor si familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f).
Contractul de inchiriere se incheie de catre primarul localitatii sau de catre o persoana imputernicita de acesta, pe baza hotararii consiliului local, pana la inlaturarea efectelor care au facut inutilizabile locuintele.
Art. 56. - Consiliile locale pot declara, in cazuri de extrema urgenta, drept locuinte de necesitate, locuintele libere aflate in fondul de locuinte sociale.
 

CAPITOLUL 8
Locuinta de protocol


Art. 57. - Locuintele de protocol sunt proprietate publica a statului.
Administrarea fondului locativ de protocol se face de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigura evidenta, intretinerea, repararea si conservarea acestuia, precum si incasarea chiriei.
Atribuirea, ocuparea si folosirea locuintelor de protocol se fac in conditiile prezentei legi.
Art. 58. - Presedintele Romaniei, presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor si primul-ministru beneficiaza, in conditiile prezentei legi, de cate o locuinta de protocol, ca resedinta oficiala.
Resedintele oficiale ale persoanelor prevazute la alin. 1 se atribuie de catre Guvern si sunt puse la dispozitia lor, impreuna cu dotarile aferente, pe intreaga perioada a exercitarii functiei, de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".
Lista imobilelor cu destinatie de resedinta oficiala, precum si a celorlalte locuinte de protocol, si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 59. - Pot beneficia de locuinta de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevazute de lege, persoanele care indeplinesc urmatoarele functii publice: vicepresedinti ai Senatului si ai Camerei Deputatilor, ministri de stat, ministrii si asimilatii acestora, precum si presedintele Curtii Supreme de Justitie, presedintele Curtii Constitutionale, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ si avocatul poporului, pe durata exercitarii functiei sau a mandatului.
Pentru persoanele prevazute la alin. 1, atribuirea locuintei de protocol se face prin decizie a primului-ministru si se pune la dispozitia lor de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".
Atribuirea locuintelor de protocol se poate face numai daca persoanele prevazute la alin. 1 nu detin, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, o alta locuinta care sa corespunda conditiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3.
Art. 60. - Pentru resedintele oficiale, Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" va incheia contracte de inchiriere cu serviciile de specialitate ale institutiilor in care isi desfasoara activitatea persoanele beneficiare.
Pentru locuintele de protocol, contractele de inchiriere se incheie de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii directi, care, pe aceasta baza, vor putea ocupa locuinta respectiva impreuna cu membrii familiei.
Contractul de inchiriere a locuintelor de protocol si a celor cu destinatie de resedinta oficiala inceteaza de drept in termen de 60 de zile de la data eliberarii din functie a beneficiarului.
Atribuirea, in conditiile prezentei legi, a unei resedinte oficiale, respectiv a unei locuinte de protocol, nu afecteaza drepturile locative detinute de persoanele prevazute la art. 58 si 59.
 

CAPITOLUL 9
Dispozitii tranzitorii si finale


Art. 61. - Orice litigiu in legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi se solutioneaza de catre instantele judecatoresti.
Art. 62. - Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/1995, se aplica in continuare pana la terminarea locuintelor incepute.
De drepturile prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 19/1994 vor beneficia, de la data intrarii in vigoare a legii*), si tinerii casatoriti care au, fiecare, varsta pana la 35 de ani, impliniti pana la finele anului calendaristic in care are loc contractarea.
Dupa finalizarea blocurilor de locuinte, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 si ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit in conformitate cu prevederile art. 9.